Mesajul special al lui Klaus Iohannis pentru tătari. România, singura ţară din lume în care etnia tătară are sărbătoare dată prin lege, la 13 Decembrie
0Preşedintele Klaus Werner Iohannis a adresat un mesaj special membrilor comunităţii tătare din România. Ţara noastră a dedicat ziua de 13 Decembrie pentru Sărbătoarea Etniei Tătare, printr-o lege promulgată în 2006.
În mesajul său, preşedintele Klaus Werner Iohannis a apreciat că armonia este o responsabilitate pentru fiecare comunitate din România.
„Cu prilejul Sărbătorii Etniei Tătare din România, doresc să vă felicit în numele naţiunii române din care faceţi parte.
La un moment de răscruce al istoriei comunităţii tătarilor din această parte a Europei, strămoşii dumneavoastră au decis să se stabilească pe aceste meleaguri. Odată cu trecerea timpului, România a devenit ţara în care noi generaţii s-au născut şi trăiesc, păstrându-şi tradiţiile şi limba. Departe de a fi doar un aspect de pitoresc, prezenţa comunităţii tătare în România este o valoare adăugată diversităţii noastre culturale, confesionale şi etnice.
Într-o lume tulburată de extremisme, România stă mărturie că a convieţui în armonie este o realitate de care putem să ne bucurăm cu toţii. Este o responsabilitate atât pentru Stat în ansamblul său, cât şi o sarcină pentru fiecare comunitate culturală, etnică şi confesională, să păstrăm acest capital social şi să lucrăm continuu pentru a-l spori.
Cu un astfel de angajament naţional, sprijinit de valori fundamentale ale Europei unite, vă propun să ne îndreptăm împreună spre un viitor de prosperitate şi pace.
Doresc etniei tătare La Mulţi Ani şi fericire!
Klaus Werner Iohannis
Preşedintele României“
La spectacolul aniversar de la Casa de Cultură din Constanţa, dedicat zilei de 13 Decembrie, liderul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, a amintit în aplauzele furtunoase ale asistenţei: „România este singura ţară de pe acest pământ unde tătarii au o zi a lor, dată prin lege“.
Preşedintele Klaus Iohannis, alături de tătari la cina de Iftar Foto S.I.
Tătarii, azi şi ieri
„Comunitatea tătară numără în prezent circa 35.000 de persoane, deşi statisticile oficiale arată date mai mici, de aproape 25.000 de persoane. Aproximativ 15-20% dintre tătari se declară turci când sunt întrebaţi oficial de apartenenţa lor etnică. Până la căderea regimului comunist, în decembrie 1989, tătarii din România erau numiţi «turci» de către români. Cauza acestei duble identităţi se află în teama tătarilor de persecuţii şi deportare, aşa cum li s-a întâmplat de atâtea ori sub regimul ţarist şi sovietic, în patria lor istorică – Crimeea“, explică profesorul universitar doctor Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Musulmanii din România trăiesc în proporţie de aproape 100% în Dobrogea.
În anul 1262, o armată de oşteni turci descăleca în nordul muntos al Dobrogei. Erau conduşi de Sari Saltuk Dede, dervişul trimis cu misiunea de a răspândi religia islamică. Se întâmpla înainte de fulminanta ascensiune a Imperiului Otoman. Dobrogea era pe atunci un teritoriu al nimănui, aproape nepopulat, stăpânit la sud de Imperiul Bizantin, dar ocupat la nord de Hoarda de Aur.
Dervişul Sari Saltuk Dede a fost Baba (n.r. – tată, părinte, în limba turcă) pentru noua comunitate de musulmani din Dobrogea. Războinicii lui Baba au fost întemeietorii unei moşteniri greu de şters. Datorită taberei lor, aşezarea Vicus Novus (Satul Nou) din nordul Dobrogei a devenit Babadag, însemnând „Muntele lui Baba“.
La Babadag, locul unde Sari Saltuk Dede îşi doarme, de secole, somnul de veci este monument de patrimoniu. L-a construit în 1484 sultanul Baiazid, în onoarea dervişului care a dus islamul pe un tărâm nou. Mausoleul lui Baba este obiectiv turistic cu care oraşul se mândreşte. La festivitatea care a marcat restaurarea sa, de la 26 septembrie 2007, a participat inclusiv premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
Nu departe de mausoleul lui Baba se odihneşte un alt conducător de oşti, Gazi Ali Paşa, care a ridicat o geamie ce îi poartă astăzi numele. Lăcaşul este străjuit de cişmeaua Kalaigi, la care se răcoresc pelerinii osteniţi de călătoria prin secetoasa Dobrogea.
Babadagul a fost cândva capitala Dobrogei. La finele anilor 1600, aici a fost mutată pentru doi ani (1677-1678), de la Silistra, reşedinţa paşalâcului. Aşezarea avea 100.000 de locuitori, 400 de prăvălii, hanuri, şcoli, seminarii, geamii – un centru urban în toată puterea cuvântului.
Grup de absolvenţi ai Seminarului Musulman de la Medgidia, sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX. Colecţia Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Bucureşti (expozitia ISPMN Turci si tatarii din Dobrogea. Amintiri)
Pe aceeaşi temă: