Lista aberaţiilor legii controlului marilor averi, făcută de fostul şef al ANAF: „Să se caute cei cu Lamborghini, nu cu Skoda. Păi, 12.000 de euro e avere?“
0Sebastian Bodu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în perioada 2005 – 2007, spune că acţiunea de verificare a persoanelor cu venituri mari ar trebui să vizeze doar averile de peste 100.000 de euro.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a început verificarea persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, cum ar fi asociaţi sau acţionari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro, metodologia presupunând mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate,
Sebastian Bodu, spune că după cei de la ANAF o mare avere este atunci când diferenţa între venitul declarat şi avere este de 50.000 de lei. „Păi 50.000 de lei înseamnă 12.000 de euro. Asta-i avere? Cred că nu se justifică o alocare de resurse pentru ca să-l controlezi pe unul care are o diferenţă de 12.000 de euro“, crede el.
În aceeaşi logică se înscrie şi eşantionarea pe care a avut-o în vedere ANAF-ul, care consideră că se încadrează în categorie de risc cei care au maşini peste 25.000 de euro. „Păi, Dumnezeule, 25.000 de euro este o Skoda Octavia cu toate dotările“, spune el.
Bodu spune că vedea altfel această eşantionare. „Eu cred că trebuie intrat peste cei care au Lamborghini. Chiar acum câteva zile mă uitam la televizor şi am văzut o nuntă de ţigani cu câte trei Lamborghini în faţa porţii. Deci, te duci peste cei cu maşini de peste 100.000 de euro. E plină Constanţa de maşini scumpe, ăia trebuie întrebaţi de unde au banii, nu cei cu Skoda“, crede el.
Trei ani pentru a aduce la buget 8.000 de lei
ANAF are cam 100 de inspectori în această direcţie. Făcând un calcul simplu, un inspector se chinuie 12 luni, atât cât durează procedura conform regulilor lor, plus alte încă 12 luni cât durează contestaţia, pentru a aduce la bugetul statului 8.000 de lei, atâta cât este impozitul la 50.000 de lei.
Din punctul lui de vedere, apare şi o problemă de alocare de resurse. „Această direcţie are cam în jur de 100 de inspectori. Cum pot 100 de inspectori să controleze oameni care au în cont 34.00 de euro şi care sunt probabil zeci de mii sau care şi-au cumpărat o Skoda Octavia?“
ANAF a anunţat de mai multe ori în ultimii ani că va recurge la o astfel de acţiune, de prin 2011. „Stau şi mă întreb de ce i-am plătit pe aceşti inspectori atâţia ani. Eu am vrut, din 2005, să iniţiez o astfel de lege, dar nu s-a putut“, mărturiseşte el. El spune că la acea vreme a redactat textul unui proiect de lege privind impozitarea marilor averi, idee care nu a fost acceptată, ba chiar unii lideri politici i-au solicitat demisia.
A vrut să aplice legislaţia franceză, acolo unde se califică la controlul marilor averi cei care au maşini peste 100.000 de euro, vile, yachturi, cai de rasă, tablouri şi bijuterii.
După ce au apărut primele declaraţii în presă, ANAF a venit cu un nou punct de vedere.
„1. Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal (PFRF) nu este centrat pe contribuabilii care prezintă diferenţe între venituri estimate şi cheltuieli de 50.000 de lei (cca 11.000 de euro). Acest prag de 50.000 de lei este doar pragul de plecare PREVĂZUT ÎN LEGE care a fost utilizat în construirea eşantionului. Poate fi găsit în Codul de procedură fiscală, la Art. 109^1 Reguli privind verificarea persoanelor fizice, alin (4).
Aşa cum este precizat extrem de clar în infograficul ce prezintă analiza de risc, în atenţia ANAF intră CAZURILE SEMNIFICATIVE identificate după aplicarea celui de-al treilea filtru. Considerăm că orice om de bună credinţă înţelege după parcurgerea infograficului că, de exemplu, un risc anual de nedeclarare mai mare de 1 milion de lei (cca 220.000 euro) nu este acelaşi lucru cu un risc de nedeclarare de 50.000 de lei.
De asemenea, deşi înţelegem că acest program derulat astăzi de ANAF este ceva mai complicat decât formula de calcul a TVA, îl rugăm pe domnul Bodu, fost şef al Fiscului, să se aplece cu mai multă atenţie asupra informărilor noastre şi să nu ducă în derizoriu munca foştilor colegi.
Serviciul de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media“
Bodu îl invită pe Diaconu la o dezbatere televizată
La rându său, Sebastian Bodu îi răspunde actualului director ANAF şi îl invtă la o dezbatere televizată. „Văd că ANAF lucrează şi duminica, cel puţin pentru a posta comunicate de presă pe Facebook, după modelul premierului fără-de-partid. În acest caz ţin să îi comunic, la rândul meu, domnului Gelu Diaconu, preşedintele ANAF, că deşi am ieşit din politică de mai bine de un an, nu înseamnă că nu pot exprima o opinie tehnică despre un subiect aflat pe agenda publică. Ba mai mult, uneori sunt invitat să dezbat astfel de subiecte la diverse televiziuni.
Drept urmare, dacă domnul Gelu Diaconu e atât de sigur de bunăstarea care va năvăli peste contribuabili în urma acţiunilor instituţiei pe care o conduce, îl aştept oricând la o dezbatere televizată pe subiectul impozitării "marilor" averi de 50.000 de lei, mai ales că vor exista cu siguranţă destule televiziuni care să găzduiască o astfel de emisiune. În caz că nu voi primi raspuns la această invitaţie la dezbatere, rog reprezentanţii presei ca, în numele meu, să i-o reînnoiască cu fiecare ocazie“, scrie el pe pagina de Facebook.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Europarlamentarul Sebastian Bodu dezvăluie cum a ajuns să-i prindă pe greii fotbalului