Frumoasa pudică atinsă de degetele bizantinelor de pe malul Dunării. Cum arată statueta descoperită la Capidava
0Una dintre cele mai insolite reprezentări ale zeiţei frumuseţii, Venus, este cea în care imaginea supremă a feminităţii este înfăţişată într-o postură ruşinată. Venus Pudica a fost descoperită pe o furcă de tors, după multe secole, la Capidava.
În timpul unei campanii arheologice de la Capidava, din 2016, istoricii au cercetat edificiul cunoscut în literatura de specialitate ca „Principia de fază târzie“.
Edificiul este situat în interiorul cetăţii, lângă colţul de sud, aproape de grânar (horeum), cea mai mare clădire din interiorul fortăreţei. Locul mai fusese cercetat în anii ’50, când au fost găsite aici nişte bordeie din perioada bizantină.
Acum, în timpul campaniei reluate, arheologii au găsit pe ultimul nivel antic de locuire a clădirii (secolul al VI-lea), lăsată pe podeaua din lut bătătorit, o furcă-degetar, perfect conservată. Obiectul odihnea la un metru de zidul de incintă nord-estic, spre colţul estic.
„Mica statuetă îşi ţine cu mâna stângă veşmântul care stă să cadă, iar cu mâna dreaptă îşi acoperă sânul stâng. Este o ipostază specială a zeiţei Venus, în care aceasta îşi acoperă timid goliciunea, aşa-numita ipostază de Venus Pudica, din latinescul <pudica>, care înseamnă <modestă>“, explică dr. Alexandru Raţiu de la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Tot pe podea au mai fost găsite un opaiţ dunărean şi fragmente din platouri de ceramică fină. În alte încăperi au fost descoperite opaiţe şi amfore din acelaşi secol VI.
FOTO DREAPTA Venus Pudica de la Capidava
Autor Marius Amarie
Sursa capodopere2019.ro
„Furcile-degetar sunt un tip aparte de instrumente antice de tors, având un inel la capătul inferior al axului, pe care torcătorul şi-l pune pe degetul inelar. Partea superioară are adesea un decor figurativ. Acest tip de ustensilă este de obicei făcut din lemn, sticlă, bronz, os sau fildeş“, arată dr. Raţiu.
Furca a fost făcută dintr-un radius de vacă scobit, sculptat cu grijă şi şlefuit pentru a căpăta forma actuală.
Obiectul nu are părţi lipsă, singurele alterări fiind urmele de folosire din partea inferioară a cilindrului şi de pe inel.
Dimensiunile furcii sunt: 21,50 cm lungime şi 0,70 – 1,02 cm lăţime; statueta zeiţei are o înălţime de 5,37 cm şi 1,37 cm lăţime; inelul are un diametru de 2,50 cm şi o lăţime de 0,5 cm.
Specialistul MNIR relatează că împreună cu fusul, furca este cel mai important instrument de tors încă din antichitate.
„Lâna brută, spălată şi scărmănată, se pune mai întâi sub forma unui scul pe furcă. Apoi este toarsă în fir subţire cu ajutorul fusului. Furcile diferă ca formă şi mărime, unele fiind mai lungi, aşa cum sunt cele care se ţin la brâu, iar altele fiind mai mici, pentru a putea fi ţinute în mână, aşa cum este furca-degetar de la Capidava“, spune dr. Raţiu.
Pe aceeaşi temă: