Evreii din Constanţa au fost în zi de mare sărbătoare la rabinul din Bucureşti şi au vizitat cea mai veche sinagogă din România
0Membrii comunităţii evreieşti din Constanţa au mers duminică la Bucureşti, unde au vizitat Templul Coral şi Marea Sinagogă. Apoi, au fost primiţi de rabinul Rafael Shaffer.
Cu ocazia unei mari sărbători evreieşti, Sukot, adică sărbătoarea recoltelor, evreii din Constanţa au mers în pelerinaj la fraţii din Capitală. Au vizitat Templul Coral care a fost recent renovat şi Sinagoga Mare din Bucureşti, ridicată în anul 1846, fiind cea mai veche din România.
Sărbătoarea, despre care Biblia porunceşte „Să ţii apoi Sărbătoarea Secerişului şi a strângerii celor dintâi roade ale tale, pe care le-ai semănat în ţarina ta, şi sărbătoarea Recoltelor roadelor toamna, când aduni de pe câmp munca ta“, nu putea fi ţinută la Constanţa, întrucât sinagoga din Piaţa Ovidiu nu a fost încă reconstruită.
De altfel, nu este pentru prima dată când Sorin Lucian Ionescu, preşedintele comunităţii evreieşti de la malul mării, îi duce pe oameni la alte locuri de rugăciune. În urmă cu un an, urmaşii lui Moise au fost la templul din Tulcea, cu ocazia Anului Nou (Roş Hasana).
În scurta vizită din Capitală, ei au fost şi în cartierul evreiesc, pe strada Maximilan Popper, fost preşedinte al comunităţii evreieşti din perioada interbelică.
Istoria evreilor din Constanţa
Evreii aşkenazi au ajuns în Constanţa în timpul războiului ruso – turc, în anii 1800. Membri ai comunităţii israelite au participat la conducerea oraşului Constanţa. Documentele arată că înainte de 1878 mai mulţi negustori şi armatori devin membri ai Consiliului de conducere a Primăriei Kustange, scrie Tănase Bujduveanu în cartea „Evreii în Dobrogea“.
În anul 1904, comunitatea israelită din Constanţa avea o şcoală primară la care învăţau 39 de elevi. La 1899, erau nu mai puţin de 4.600 de evrei care se ocupau cu negoţul, dar erau şi medici, farmacişti şi antreprenori. Modernizarea falezei din Constanţa se datorează şi evreilor.
Evident, la un număr atât de mare de evrei se impunea necesitatea ridicării unui lăcaş de cult. În anul 1860 este menţionată o casă de rugăciuni făcută pe cheltuiala sultanului Abdul Aziz. La cerinţa comunităţii israelite, în noiembrie 1867, un firman al sultanului autoriza ridicarea unei sinagogi la Constanţa. Templul evreiesc de rit spaniol s-a aflat pe Mircea cel Bătrân, nr. 18.
În 1908 acesta a fost demolat şi s-a ridicat actualul templu, după planurile arhitectului Adolf Linz, decorat de pictorul Moritz Finkelstein în sti gotic – catalan, cu sprijinul comunităţii sefarde.
Linz este cunoscut ca fiind unul dintre marii arhitecţi ai Constanţei, care şi-a pus amprenta asupra arhitecturii Pieţei Ovidiu. Era o splendidă construcţie sub formă de navă. Ferestrele erau arcuite, bolta înaltă, iar vitraliile strălucitoare veneau în contrast cu firidele albe. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial sinagoga a devenit magazie de muniţie. A fost demolată în 1989 cu acordul Uniunii Evreieşti Internaţionale.
„Nicolae Ceauşescu a transmis: fie o transformă în bibliotecă, fie o dărâmă, întrucât era în pericol să se prăbuşească, şi aşa ea a pierit de pe faţa pământului“, povestesc bătrânii evrei.
Templul înalt de 13 metri
Cea de-a doua sinagogă, de pe strada C.A. Rosetti, a fost construită la iniţiativa comunităţii conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu.
„Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Naţionale Constanţa. De altfel, aici există toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii cu templul israelit.
Templul are 13 metri înălţime. „Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.
Decoraţiuni maure
Sinagoga este structurată pe trei registre orizontale: soclu, parter şi etaj. În exterior, ferestrele şi uşile au decoraţii de influenţă maură.
Parterul se întinde pe 238,37 mp şi cuprinde curtea, intrarea în templu şi un vestibul. De o partea şi de alta sunt băncile enoriaşilor. Altarul este sub forma unui semicerc alungit.
Intrarea principală are o uşă dublă, terminată în partea superioară cu o fereastră sub formă de treflă, flancată de două uşi. Ulterior, proiectul este modificat şi în locul ferestrelor apar două uşi duble care se termină cu steaua lui David.
Atracţia templului era dată de frumuseţea arabescurilor, în culori albastru şi roşu şi de candelabrele cu opt braţe ce luminau încăperea. În timpul războiului templul a devenit, la rândul lui, depozit de armament.
Evreii din Constanţa spun că din anul 2006 nimeni nu a mai intrat în templu. Sinagoga s-a degradat de la an la an. Acum, din ea au mai rămas doar câteva ziduri.
Vă mai recomandăm:
FOTO „Să fii trecut în Cartea Vieţii“ şi-au urat evreii, la trecerea în noul an - 5775