Drama generalului Gheorghe Jienescu, eroul din cele două războaie condamnat la 20 de ani de temniţă grea, continuă după moarte
0Generalul Gheorghe Jienescu, una din personalităţile aviaţiei miliatare române, a fost condamnat de regimul comunist la 20 de ani de temniţă grea şi a murit în 1971. Numele lui se află pe lista neagră a Institutului Elie Wiesel, care vrea să schimbe denumirea unei străzi şi a unei şcoli care îi poartă numele.
Generalul aviator Gheorghe Jienescu, fostul subsecretar de stat al Aerului (1941-1944), una din personalităţile aviaţiei militare române, a fost inclus în 1945 de către Consiliul de Miniştri pe lista persoanelor ,,bănuite de dezastrul ţării şi deferirea lor acuzatorilor publici spre cercetare şi instrucţie“. Alături de el figurau foşti miniştri ai guvernării Ion Antonescu, dar şi alte personalităţi ale vremii, scriu istoricul Alesandru Duţu şi Florica Dobre în volumul „Drama generalilor români, 1944-1964“.
Prin Decizia nr. 160 din 9 octombrie 1946, a fost condamnat la 20 ani temniţă grea şi 5 ani detenţie riguroasă, alături de foşti demnitari în timpul guvernării lui Ion Antonescu.
A fost acuzat că „a militat pentru hitlerism, dând putinţa trupelor germane să se aprovizioneze din România cu benzina necesară desăvârşirii scopurilor lor politico-militare“, că activitatea pe care a desfăşurat-o era în legătură cu „pregătirea, declararea şi continuarea războiului şi cuprinde: permiterea trupelor germane operative să intre pe teritoriul ţării şi pregătirea atacului contra U.R.S.S“, că a contribuit „cu fapte proprii la aservirea vieţii economice a ţării“.
Gheorghe Jienescu a fost mutat succesiv în penitenciarele Aiud (8 martie - 16 noiembrie 1947), Văcăreşti (17 noiembrie 1947 - 8 martie 1948), Aiud (9 martie 1948 - 1 aprilie 1958), Râmnicu-Sărat ( 1 aprilie 1958 - 13 aprilie 1963) şi Gherla ( 13 aprilie 1963 - 18 aprilie 1964).
La 29 iunie 1948, generalul cerea medicului penitenciarului Aiud să intervină pentru a i se da ,,cutia de lapte condensat ce mi-a fost reţinută din pachetul de alimente sosite la 28 iunie”. Laptele îi era ,,absolut necesar, impus de starea în care mă aflu: tensiunea maximă, peste 22, umflarea picioarelor”. S-a îmbolnăvit de tifos exantematic, şi a ajuns într-o ,,stare preparalitică, din cauza unui spasm prelungit pe fond de hipertensiune arterială crescută la maxim”.
Pedepsit pentru că a „vorbit cu voce tare“
La 4 noiembrie 1958 a mai fost pedepsit cu alte trei zile izolare pentru că a discutat în cameră cu voce tare. Câţiva ani mai târziu, în aceeaşi închisoare, la celula 23, a fost prins în timp ce ciocănea în peretele dinspre celula 24, fiind pedepsit cu cinci zile izolare. La 13 aprilie 1963, când a fost transferat la Gherla, adeverinţa de caracterizare menţiona că ,,a fost pedepsit cu un total de 11 zile izolare pentru nerespectarea regimului de cameră şi încercări de a lua legătura prin ciocănituri”.
A fost eliberat la 18 aprilie 1964, de la Gherla, după ce efectuase 18 ani şi două luni de închisoare. Generalul a murit în 1971.
Şcoala gimnazială din Rast, localitatea sa natală, îi poartă numele, dar şi o stradă. Numele generalului Gheorghe Jienescu figurează pe lista neagră, întocmită de Institutul Elie Wiesel, alături de numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau infracţiuni contra umanităţii.
FOTO Cotidianul
Secretar de stat în guvernul mareşalului Ion Antonescu
Gheorghe Jienescu a fost învăţător în satul său natal, Rast. În Primul Război Mondial, a fost mobilizat la Regimentul 31 infanterie Calafat şi a fost trimis să lupte în Ardeal ca sublocotenent. În vara lui 1917 a participat la bătăliile de Mărăşti şi Mărăşeşti, iar pentru meritele sale a fost decorat cu decorat cu două distincţii importante: Coroana şi Steaua României cu spade.
După terminarea războiului a fost trimis în Franţa, unde a urmat timp de doi ani o şcoală de pilotaj. La întoarcerea în ţară, este numit instructor la Şcoala de la Tecuci, unde ajunge apoi şef de pilotaj. Ulterior, Gheorghe Jienescu ajunge să coordoneze „flotila de avioane de vânătoare”, obţinând gradul de colonel. Pentru meritele sale, este numit şeful aviaţiei româneşti şi avansat apoi la gradul de general.
Între 1940-1941 este numit subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale pentru Aer, iar între 1941-1944 secretar de stat în guvernul condus de mareşalul Ion Antonescu.
Vă mai recomandăm: