Cum se prepară „Vasilopita“, prăjitura Sfântului Vasile, cea care arată cine are noroc în noul an
0Noul an începe cu sărbătoarea închinată Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi ierarhi şi teologi ai Bisericii, cel care a pus bazele asistenţei sociale creştine, prin înfiinţarea „vasiliadelor”.
Obiceiul pregătirii „pitei” Sfântului Vasile cel Mare este răspândit la poporul grec, fiind însoţit de o serie de ritualuri bine stabilite. În multe aşezăminte monahale de la noi, dar şi în unele gospodării, acest preparat se regăseşte pe masa din 1 ianuarie.
Conform Comunităţii Elene „Elpis” din Constanţa, tăierea pitei de către fiecare familie, în prima zi din an, are o mare semnificaţie.
„Cu acest prilej, în prima zi a anului se face o pită (plăcintă) în care se introduce un bănuţ. În jurul ei se adună toţi membrii familiei, într-o atmosferă de bucurie şi se taie pita, în mai multe felii, de către capul familiei. Prima felie este pentru iconostasul casei, a doua pentru casă şi în continuare câte o felie pentru fiecare membru, de la cel mai vârstnic la cel mai tânăr. Cel care va găsi felia cu bănuţul, va fi norocosul anului”, este descrierea pe scurt a ritualului tăierii vasilopitei.
Comunitatea elenă susţine că acest obicei provine de la Saturnaliile romane, o sărbătoare agricolă în timpul căreia erau oferite zeilor primele roade ale pământului şi, concomitent, se alegea prin tragere la sorţi „Regele Saturnaliilor”, care era considerat personajul norocos al zilei şi i se acordau onoruri.
Sfântul Vasile şi banul ascuns în aluat
Obiceiul ascunderii unui bănuţ în aluatul din care se prepară vasilopita a fost preluat şi de alte popoare, banul fiind ascuns în multe zone în plăcinta preparată cu ocazia Anului Nou. Grecii păstrează şi o tradiţie referitoare la acest obicei.
„Se spune că atunci când Sfântul Vasile era arhiepiscop în Cezareea Cappadociei, că să salveze oraşul de jefuirea lui de către prefectul de Cappadocia, a cerut locuitorilor să-i dea tot aurul pe care îl aveau spre a-l oferi prefectului. Dar, se spune că prefectului i s-a făcut ruşine de arhiepiscop şi a plecat fără să ia nimic.
Atunci, Vasile cel Mare, care nu mai ştia ale cui sunt monezile de aur, a poruncit să se facă plăcinte în care să se introducă monezile şi apoi să fie împărţite locuitorilor şi astfel fiecare a luat ceea ce a găsit în plăcintele care li s-au oferit. De atunci obiceiul tăierii vasilopitei s-a consacrat. Tot de atunci se păstrează credinţă potrivit căreia cel care va nimeri moneda va fi norocosul anului”, notează Comunitatea Elenă „Elpis” din Constanţa.
Reţeta pentru prepararea Vasilopitei
Ingrediente:
- 1300 grame făină
- 8 ouă
- 650 ml de lapte
- 240 grame de unt
- 240 grame de zahăr
- 32-38 grame de drojdie
- praf de vanilie, coajă de lămâie rasă
Aluatul, după ce a fost întins într-o tavă, se unge cu unt topit, se pune la crescut într-un loc cald şi după ce a crescut se unge cu un ou bătut, amestecat cu o lingură de zahăr pudră. Se aruncă peste el câteva bucăţi de zahăr tos, migdale şi se coace la cuptor, iniţial la foc mic, apoi la unul mai mare.
Pe aceeaşi temă:
Cine este moldoveanul şcolit la Sorbona ajuns liderul spiritual al ortodocşilor din Kiev