Cum au trăit românii din Balcic moartea Reginei Maria: „Oraşul se umpluse de drapele de culoarea irişilor“
0Balcicul, vechi pământ românesc adorat de Regina Maria, s-a îmbrăcat în haine de doliu în vara anului 1938.
În vara anului 1938, copiii Balcicului o aşteptau pe Regina Maria. Numai că ea n-a mai venit niciodată. Cum au deplâns românii moartea reginei aflăm din cartea scrisă de Balcica Moşescu, fiica primarului orașului la acea dată, Octavian Moşescu.
„Dimineaţa, înainte de a-mi începe hoinăreala, de pe terasa grădinii noastre îmi îndreptam privirile spre palat. Era un omagiu instinctiv adus de un copil celei pe care o acceptase ca pe o zeitate la tărâmul său secret. Ca niciodată, întârzia să vină. Fără regină, marea însăşi părea neliniştită. Sus, pe deal, aştepta şi devotata Fatma, cu răbdarea ei orientală. Îmi întrebam părinţii aproape zilnic de ce întârzie.
Într-o zi de iulie, oraşul se umpluse de drapele de culoarea irişilor, florile favorite ale reginei. L-am întrebat pe tata ce se întâmplase. Cu o voce sugrumată de emoţie mi-a spus că regina nu va mai veni la Balcic. Steagurile mov erau semne de doliu“, povestește Balcica Moşescu în cartea „Balcic“.
Inima Reginei, lăsată orașului
Într-o frumoasă zi de toamnă a aceluiaşi an, care coincidea cu ziua de naştere a reginei, 29 octombrie, îmbrăcaţi sobru, purtând un imens buchet de irişi, părinţii i-au spus că trebuie să meargă să primească un nepreţuit dar pe care „mama tuturor“ îl lăsase oraşului: inima ei. Regina fusese îngropată în cavoul familiei de la Curtea de Argeş, dar ceruse ca inima să-i odihnească în mica biserică Stella Maris. Inima fusese aşezată într-o casetă de argint, de 561 de grame, încrustată cu 307 de pietre preţioase.
După pierderea Cadrilaterului, Principesa Ileana a ordonat construcţia capelei „Inima Reginei Maria“ la Bran. Acolo a fost depusă caseta cu inima într-un sarcofag de marmură. În 1968, inima a fost scoasă din sarcofagul de marmură şi transportată la Muzeul de Istorie din Bucureşti.
Regina Maria: „Locul acesta mă aștepta dintotdeauna pe mine“
Regina Maria a descoperit cu adevărat Balcicul într-o lună de toamnă, în octombrie 1924. Venită la Constanţa, unde îşi construia un castel pe plaja de la Mamaia, suverana este convinsă de pictorul Alexandru Szathmari să meargă în sătucul din Cadrilater, unde boema îşi găsise inspiraţia.
Momentul descoperirii acestui loc de către regină este evocat în cartea „Casele mele de vis“. „Într-o plimbare prin Dobrogea, m-am apropiat deodată de o limbă de pământ lângă mare care a trezit în mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simţire că locul acesta mă aştepta dintotdeauna pe mine, ori trăisem totdeauna în aşteptarea lui“, scria regina Maria.