Cum a fost descoperit tezaurul de la Tomis: divinităţi greco-romane şi zeităţi orientale au fost îngropate laolaltă pentru a fi salvate de invadatori
0În urmă cu 60 de ani, în cetatea Tomis au fost descoperite piesele care formează în prezent inestimabilul tezaur de la Tomis. Monumentele reprezintă divinitaţi clasice din perioada greco-romană, precum şi zeităţi orientale şi locale.
Data de 1 aprilie 1962 a fost una norocoasă. Primul secretar Vasile Vâlcu l-a sunat pe Vasile Canarache şi l-a anunţat că pe terenul Gării Vechi «s-a găsit un cap de statuie». Ajunşi la faţa locului, au rămas muţi de uimire când au văzut că din pământ ieşea capul unei statui care o reprezenta pe zeiţa Fortuna. „Când apare ca o protectoare a oraşului, Fortuna poartă pe cap o coroană murală, simbolizând zidurile acelui oraş. La picioarele ei este reprezentată uneori o altă divinitate, personificare a unui element geografic, care ajută la identificarea oraşului respectiv“, consemna Vasile Canarache, directorul Muzeului de Istorie de la acea dată, în albumul dedicat descoperirii.
Zeităţi romane, orientale şi locale
Monumentele reprezintă divinitaţi clasice din perioada greco-romană, precum şi zeităţi orientale şi locale: Fortuna cu Pontos, Dionysos, Asclepios, Hermes, Diana, Selene, Hecate, Nemesis în dublă ipostază, Dioscurii, Graţiile, Isis, Cybela, Mithras, Şarpele Glykon şi Cavalerul Trac. Astfel, este vorba de Fortuna cu Pontos (zeii protectori ai oraşului Tomis), Cybele, Bachus, Mercur (având drept corespondent în mitologia greacă pe Hermes), Asclepios, Isis, Diana, Selene, Hecate, Graţiile, Nemesis, Dioscurii, Cavaletul Trac, Mithras şi Şarpele Glykon.
Comoara descoperită FOTO MINAC
Monumentele din acest depozit datează, cu o singură excepţie, cel mai probabil din prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Unica piesă care nu se încadrează în reperele cronologice este statueta cea mare a Hecatei, căreia nu i se poate atribui o datare mai târzie decât secolul I a. Chr.
Tezaurul sculptural cuprinde atât lucrări de calitate, executate în ateliere specializate, cât şi lucrări de serie cu un caracter popular, rustic, lipsite de cele mai elementare legi ale proporţiilor (basoreliefurile, statueta mijlocie a Hecatei şi statueta Cybelei).
O impresie deosebită fac piese precum grupul statuar Fortuna cu Pontos, în care zeul Mării Negre este asociat Fortunei ca protector al Tomisului, remarcabil prin calitatea execuţiei, statuia zeului vindecător Asclepios – lucrare de o deosebită fineţe – şi statuia Şarpelui fantastic Glykon, statueta cu cap de oaie, păr şi urechi de om şi coadă de leu, care a avut o sursă de inspiraţie orientală, transmisă prin intermediul artei greco-romane.
Tezaur salvat de invadatori
Cum a fost posibil ca toate aceste obiecte să fie descoperite laolaltă? Arheologii au presupus că acestea au fost îngropate pentru a nu mai fi profanate. La jumătatea secolului al III-lea p. Chr. au avut loc atacuri repetate ale carpilor şi ale goţilor, care timp de trei decenii au prădat Dobrogea, ocazie cu care distrugeau monumentele, constând adesea tocmai din opere de artă legate de cultele greco-romane. Ulterior acestei perioade tulburi, Tomisul şi-a extins teritoriul. În procesul de refacere, ruinele clădirilor distruse au fost curăţate şi nivelate, iar sculpturile sacre, găsite cu acel prilej, au putut fi duse şi îngropate în noua zonă a cetăţii, extinsă pe locul fostelor necropole.
Piesele descoperite pe şantierul de vizavi de Complexul Colonadelor de pe strada Traian pot fi acum admirate în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Vă mai recomandăm: