Cum a explodat importul de deşeuri ilegale, în 2021, în România. „Depăşesc, pe alocuri, afacerile cu droguri”
0Conform datelor furnizate de cele trei instituţii implicate în controalele deşeurilor care sosesc în porturile româneşti, în anul 2021 a explodat numărul de cazuri descoperite. Aproximativ 2.000 de tone de deşeuri ilegale au fost blocate doar în primele luni ale acestui an.
România se confruntă cu o adevărată „invazie” a gunoaielor pe care anumite firme de la noi le importă din străinătate. Astfel, spun procurorii care anchetează cazurile, ţara noastră a devenit o „pubelă” pentru restul lumii.
Majoritatea acestor gunoaie, trecute în acte drept deşeuri sau produse second hand, au ca destinaţie gropile ilegale de gunoi, locuri unde se incinerează în fiecare noapte. Firmele româneşti care importă asemenea marfă fac mici averi deoarece în această situaţie exportatorul este cel care plăteşte importatorul. Cu alte cuvinte, străinii îi plătesc pe români să primească în ţara lor deşeuri.
Totul pleacă, spune procurorul Teodor Niţă de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, de la preţul forte mic pe care-l avem la depozitarea tonei de gunoi: 17 euro. Majoritatea ţărilor din UE au tarife care depăşesc chiar şi 500 de euro/tonă. „Deşeurile sunt afaceri de anvergură, care depăşesc, pe alocuri, afacerile cu droguri”, a spune procurorul.
Cum a evoluat importul de deşeuri ilegale
Reporterii „Adevărul” au solicitat Biroului Vamal, Poliţiei de Frontieră şi Gărzii de Mediu Constanţa date cu privire la importurile ilegale de deşeuri depistate începând cu anul 2010 la intrările în ţară de pe raza judeţului Constanţa (în special porturile maritime).
Conform datelor obţinute, până în anul 2020 au fost depistate doar transporturi izolate cu deşeuri ilegale. În anul 2020 numărul acestora a crescut brusc (382 de tone), iar în 2021 a explodat (1.812 tone în urmă cu o lună).
Procurorul Teodor Niţă, cel care instrumentează dosarele acestor importuri de gunoaie, spune că totul a început după anul 2016 deoarece, până atunci, China era ţara unde se duceau aceste containere. În 2016, China şi-a schimbat legislaţia şi a blocat importul de deşeuri, aşa că au fost căutate alte ţări de destinaţie. Iar România este o ţară ieftină şi permisivă din punct de vedere legislativ.
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi (DGRFP), de care aparţin birourile vamale din porturile maritime, susţine că în Portul Constanţa, în ultimii zece ani, au fost depistate două transporturi cu deşeuri în anul 2020 (12,3 tone) şi unul în 2021 (nouă tone). În Portul Constanţa Sud Agigea a fost depistat un transport în anul 2017 (415 tone), un transport în anul 2018 (467 tone), 11 cazuri în anul 2020 (382 tone) şi nouă cazuri în 2021 (1.815 tone) până la data transmiterii răspunsurilor.
Ţările de unde au venit aceste deşeuri ilegale sunt: Canada, Marea Britanie, China, Spania, Germania, Pakistan, Slovenia.
Poliţia de Frontieră arată că în perioada 2020/2021 la punctele de frontieră cu Bulgaria au fost identificate 21 de transporturi cu deşeuri ilegale, adică 131 de containere şi 8 camioane. Un container conţine aproximativ 20 de tone de marfă. Aproape în fiecare zi sunt descoperite astfel de transporturi cu deşeuri ilegale la punctele de trecerea ale frontierei cu UE.
Cum se depistează gunoaiele în Portul Constanţa
Prima instituţie care intră în contact cu aceste transporturi este Biroul Vamal de frontieră. Vameşii care analizează actele transportului sunt obligaţi să-i cheme la control şi pe comisarii de mediu şi cei ai protecţiei consumatorilor dacă este vorba despre marfă declarată second hand sau deşeu. Se face o analiză de risc şi se poate trece la controlul fizic al containerului. În funcţie de ce decide Garda de Mediu sau Protecţia Consumatorilor, marfa este sau nu lăsată să intre pe teritoriul României.
„În cazul returnării deşeurilor pe cale maritimă, biroul vamal poate semnala riscul identificat pentru ca transportul ilegal de deşeuri să nu fie introdus printr-un alt punct pe teritoriul vamal al UE şi, dacă este cazul, întocmeşte acte de sesizare penală pentru infracţiunile prevăzute în legislaţia vamală de zonă liberă. În cazul identificării de transferuri de deşeuri ilegale, sesizarea penală este efectuată de Garda Naţională de Mediu”, spune Cătălin Picuş, director general DGRFP Galaţi în răspunsul către „Adevărul”.
Garda de Mediu Constanţa spune că în anul 2021 s-au făcut în aceste cazuri 14 sesizări penale, iar în anul 2020 trei sesizări penale.
Procurorul Teodor Niţă (foto sus) nu vrea să facă nici un fel de comentarii referitoare la faptul că autorităţile din România depistează astfel de transporturi doar în ultimii doi ani, deşi firmele care importă gunoaie au activitate de cel puţin cinci ani.
În schimb, într-unul dintre dosarele instrumentate de el şi trimise în judecată este inculpat chiar şeful biroului vamal din Portul Agigea. Procurorii susţin acesta nu ţinea cont de actele întocmite de Garda de Mediu sau de Protecţia Consumatorilor deoarece „s-a dat liber la vamă la mai multe containere la care nu s-a cerut, pentru verificare, prezenţa comisarilor de mediu”. Mai mult, şeful vămii i-a anunţat pe cei de la Garda de Mediu că „nu vor mai fi solicitaţi deoarece nu are nevoie de obstacole din partea lucrătorilor Gărzii”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Vă recomandăm şi:
Procuror: „Dacă nu se face ceva, România va deveni un El Dorado pentru deşeuri“