Costumul popular românesc a făcut senzaţie la Carnavalul de la Veneţia. Specialiştii de la Muzeul Satului au fost modele la parada din Piaţa San Marco

Etnografi de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ au reprezintat România la celebrul Carnaval de la Veneţia, ce a debutat la 31 ianuarie. Ţara noastră a participat la secţiunea „Costume istorice“, unde modele au fost chiar specialiştii de la muzeu, care au defilat la parada din Piaţa San Marco.

Îmbrăcaţi în superbele costume populare tradiţionale din principalele regiuni ale ţării, etnografii au făcut astfel cunoscut lumii mândrul port românesc.

„De data asta nu am fost spectatori, ci actori. Delegaţia României a fost prezentă la parada costumelor istorice şi a fost bine cotată alături de cea a Germaniei. A fost un moment minunat şi emoţionant să auzi numele Muzeului Satului din Bucureşti pronunţat cu simpatie de pe scena Carnavalului din Piaţa San Marco. Şi tot acolo, pentru zecile de mii de oameni care umpleau piaţa până la refuz, s-a anunţat expoziţia de la Centrul cultural San Salvador. Feminitate şi împodobire din Romania. Costumele noastre au făcut senzaţie“, a relatat dr. Paula Popoiu, directoarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“.

Paula Popoiu (foto sus, prima din stânga) este singura specialistă care a realizat un tratat de „Antropologia Dobrogei“, scos sub egida Muzeului Satului (2010). Nu întâmplător, tema tezei de doctorat a istoricului de artă a fost Dobrogea. Cercetătoarea se declară fascinată de spaţiul danubiano-pontic, unde melanjul etnic face ca Dobrogea să fie un studiu de caz mereu atractiv şi viu.

Foto Aurel Vîrlan Sursă foto Mihai Stan

Expoziţia etnografică „Feminitate şi împodobire“, realizată în colaborare cu Institutul Cultural Român, poate fi vizitată în Galeria Telecom Future Centre din Veneţia (Campo San Salvador 4826), în perioada 30 ianuarie - 21 februarie. Evenimentul face parte din programul oficial al Carnavalului de la Veneţia 2016.

Expoziţia prezintă o selecţie a celor mai frumoase şi reprezentative obiecte de patrimoniu din colecţiile Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“: costume populare femeieşti din cele mai reprezentative zone etnografice ale ţării, costume femeieşti ale minorităţilor, învelitori de cap, pălării, marame, chindee, cepse, năframe, pomeselnice, câteva piese destinate amenajării interiorului casei, ţesături, mobilier pictat şi podoabe.

La polul opus, participarea României la un Târg Internaţional de Turism de la Zurich, din perioada 28-31 ianuarie, a fost iarăşi criticată de promotorii tradiţiilor populare, din cauza costumaţiei terne a manechinelor din plastic de la standuri. Nici standurile nu au fost apreciate din cauza modalităţii de prezentare considerate învechite. „Agenţiile din România prezente la stand au declarat că au avut parte de un flux de vizitatori mult mai mare decât anul trecut, iar discuţiile purtate cu agenţiile din Elvetia au fost mai bune“, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Turism.

Foto Aurel Vîrlan Sursă foto Mihai Stan

Pe aceeaşi temă:

FOTO Ziua Universală a Iei, celebrată de Sânziene. Bluza tradiţională românească, propusă ca brand de ţară

Institutul Cultural Român şi-a propus recunoaşterea iei ca simbol naţional

Este Ziua Iei Româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată

FOTO România intră la 24 iunie în hora de Sânziene. Îmbracă o ie de Ziua Universală a Iei!

MAE a dat şi cu ia în gard, la Expo Milano 2015. „Ia tradiţională românească“ prezentată lumii întregi este, de fapt, o banală bluză „de calitate îndoielnică“

Ziua minorităţilor naţionale: ce spun specialiştii despre „puritatea rasei“ de român - „Etniile au altoit viţa străbună“