Avortul la cerere decontat de stat divizează societatea românească. „Trebuie să vedem argumentele și să cumpănim bine”
0Propunerea privind decontarea avorturilor la cerere a scindat societatea. Dacă unele asociații susțin că asta le-ar ajuta mai ales pe femeile vulnerabile, capabile să-și riște viața ca să scape de o sarcină nedorită, altele cred că gratuitatea avortului ar fi considerată o metodă contraceptivă.
Totul a început la mijlocul lunii noiembrie, când 250 de organizații au solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Sănătății să îmbunătățească accesul la serviciile de avort prin plata întreruperilor de sarcină la cerere din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS).
Asociația Moașelor independente, Centrul FILIA, Coaliția pentru Egalitate de Gen, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și alte organizații arată că în spitalele publice, acolo unde se realizează astfel de intervenții, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, sume ce reprezintă „o barieră majoră” în calea accesului la serviciile de avort la cerere.
„Orice femeie, mai ales cele vulnerabile, trebuie să aibă acces la servicii medicale sigure, decontate prin sistemul de asigurări de sănătate. Nu trebuie să ne întoarcem la tragediile din perioada comunismului în ceea ce privește experiențele femeilor care vor să facă avort”, spune Asociația Moașelor Independente.
Moașele explică faptul că și astăzi sunt femei care ar face orice, chiar să-și pună viața în pericol, pentru a evita să devină mame împotriva voinței lor. De aceea, semnatarii scrisorii adresate Ministerului Sănătății și CNAS solicită ca avortul la cerere să fie plătit din bugetul FNUASS, măsură ce ar asigura accesul universal și sigur pentru femei la întreruperi de sarcină, indiferent de vulnerabilitățile, identitățile lor și calitatea de persoane asigurate.
Sarcina nu este o boală
În schimb, 144 de ONG-uri au transmis în luna decembrie o scrisoare către Ministerului Sănătății și CNAS prin care solicită ca avortul să nu fie inclus în rândul intervențiilor medicale suportate de stat. Decontarea avortului făcut la cerere ar duce, spun reprezentanții acestor ONG-uri, la creșterea numărului de sarcini nedorite deoarece ar exista pericolul ca avortul la cerere să fie privit ca o măsură contraceptivă.
„Bagatelizarea avortului, prin gratuitatea acestuia, va duce la scăderea responsabilității față de viața sexuală, în special în rândul tinerilor, dar și, paradoxal, creșterea numărului de sarcini nedorite”, spun aceste ONG-uri.
De asemenea, semnatarii arată că o asemenea măsură ar fi contrară „Programului de guvernare 2021-2024” care prevede stimularea natalității, iar decontarea avortului ar crește rata acestora cu peste 18%.
„Sarcina este o stare fiziologică normală. Ea nu reprezintă un pericol pentru sănătate, nu este o boală care să necesite o intervenție medicală. Contribuabilii plătesc pentru un sistem de asigurări de sănătate care să asigure intervenții medicale în cazurile în care este le este pusă în pericol sănătatea sau viața ... Cu siguranță, statul nu poate plăti pentru intervențiile medicale ce nu sunt necesare din punct de vedere medical”, mai spun aceste ONG-uri.
Există, totodată, explică organizațiile neguvernamentale, și experiențele femeilor care sunt obligate de parteneri sau de familie să facă avort, iar faptul că avortul presupune costuri este de multe ori singura lor scăpare de a stopa presiunea psihică și de a nu renunța la sarcină.
Ce răspund autoritățile
Casa Națională de Asigurări de Sănătate explică faptul că întreruperea de sarcină fără recomandare medicală reprezintă un serviciu medical solicitat de asigurat ce nu poate fi decontat din Fondul Național Unic al CNAS, contravaloarea acestui serviciu fiind suportată de asigurat.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a susținut într-o conferință de presă ținută după primirea celor două scrisori (pro și contra decontării avortului la cerere) că va analiza foarte bine toate argumentele.
„Sunt 250 de organizații care au cerut decontarea și 148 care au cerut interzicerea decontării avorturilor. Trebuie să vedem argumentele. Sunt multe situații în care avortul este un drept al femeii, sunt multe situații în care sarcina e nedorită. Oamenii sunt întotdeauna împărțiți. Are și o componentă religioasă. Trebuie să cumpănim bine, pentru că există situații în care întreruperea sarcinii este necesară și din motive medicale sau etice”, spune ministrul.
Și Biserica Ortodoxă Română s-a exprimat pe această temă, arătând că avortul este și rămâne legal, dar „nu tot ce este legal mai coincide azi cu ce este moral, granița dintre «permis» și «posibil» fiind una la care trebuie să reflectăm atent și responsabil ca persoane înzestrate nu doar cu trup, ci și cu spirit”.
În anul 2021, datele Institutului Național de Statistică indică 687 de nașteri provenite de la mame cu vârsta sub 15 ani. Astfel 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.