A murit scriitorul Marcel Petrişor, unul dintre ultimii supravieţuitori ai temniţelor comuniste. El a împărţit celula cu părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa
0A murit scriitorul Marcel Petrişor, fost deţinut politic, unul dintre cei mai cunoscuţi memorialişti ai închisorilor comuniste. Trupul neînsufleţit va fi depus, începând de miercuri, 13 octombrie, la Biserica Sf. Constantin si Elena din Piaţa Muncii. Înmormântarea va avea loc vineri, 15 octombrie
Marcel Petrişor s-a născut la 13 aprilie 1930 într-o familie de învăţători din localitatea Ocişor, judeţul Hunedoara. Familia sa era înrudită cu cea a Elvirei Florea, din Brad, cea care avea să devină soţia lui Horia Sima. De asemenea, Marcel Petrişor era văr cu eroul Ion Buda, condamnat şi executat în 1953, în lotul celor paraşutaţi de aviaţia americană.
A urmat liceul la Brad şi Deva, după care a intrat la Facultatea de Filosofie. Student fiind, este arestat în 1952, pentru un motiv absurd: împrumutase cartela de masă lui Ovidiu Cotruş – nepotul poetului Aron Cotruş, exilat şi considerat de comunişti duşman al poporului”. Va cunoaşte supliciul aresturilor Securităţii de la Rahova, Malmaison şi Uranus, precum şi închisorile Jilava, Dej, Gherla, Aiud şi Baia Sprie.
Eliberat în 1956, va fi arestat după câteva luni pentru participare la acţiunile studenţeşti de solidaritate cu Revoluţia anticomunistă din Ungaria. A făcut parte din grupul celor supuşi exterminării în cumplita Cazimcă a Jilavei, unde a împărţit, timp de 3 ani, cei câţiva metri pătraţi de celulă întunecată şi umedă cu părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa. A fost eliberat la 1 august 1964, odată cu ultimii deţinuţi politici din Zarka Aiudului, puşi în libertate de regimul comunist.
După eliberare va urma Facultatea de Litere, specializarea franceză-spaniolă, la Universitatea din Bucureşti, devenind profesor la Liceul „Iulia Hasdeu”, iar ulterior la Liceul „Spiru Haret”, de unde s-a şi pensionat. A reuşit, în condiţii foarte grele, să se impună ca un scriitor de mare valoare, publicând numeroase cărţi. A colaborat cu prestigioase publicaţii precum „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Revista de filosofie”, dar şi în „Revue d’Esthetique” (Franţa). A tradus din Jean-Paul Sartre, Galienne şi Pierre Francastel, Jean Coue, Rene Berger, J. Baltrusaitis, Ciabua Amiredjibi, etc. şi a colaborat la volumul „Scriitori francezi. Mic dicţionar” (1978).
S-a căsătorit cu Dana Konya, descendentă a lui Iacob Negruzzi. După vizita preşedintelui francez Charles de Gaulle în România, în 1968, aceasta şi-a putut vizita rudele din Franţa, în felul acesta Marcel Petrişor ajungând să intre în mediile intelectualităţii franceze, unde a fost apreciat în mod deosebit.
După 1990 a fost implicat în organizarea AFDPR, dar după conflictul intern a urmat facţiunea care îl contesta pe Ticu Dumitrescu, participând la înfiinţarea Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, al cărei preşedinte a devenit, în urma dispariţiei lui Constantin Iulian, de care fusese în mod deosebit ataşat, ca şi de un alt mare luptător anticomunist, Ion State.
Din 1991, a fost redactor al revistei „Puncte cardinale” din Sibiu, înfiinţată şi condusă de fostul deţinut politic Gabriel Constantinescu. A făcut parte din Uniunea Scriitorilor şi a contribuit, alături de Claudiu Târziu şi părintele Gheorghe Calciu, la înfiinţarea Asociaţiei „Rost”, fiind preşedintele Senatului acesteia. A împărtăşit o apropiată şi binecuvântată prietenie cu marele luptător Ion Gavrilă Ogoranu, conform publicaţiei Buciumul.
Pe aceeaşi temă: