Vor dori părinţii să-şi lase copiii pe „mâinile roboţilor”? Dilemele unui proiect european derulat în România care va revoluţiona psihoterapia
0Proiectul european DREAM are ca scop realizarea unui nou tip de robot. Este vorba despre robotul autonom supervizat, căruia i se va stabili un obiectiv şi i se va da libertatea de a-l duce singur la îndeplinire. Aplicaţia va fi folosită în psihoterapie. Departamentul de Psihologie Clinică din Cluj a început, zilele trecute, să testeze roboţii pentru a concepe modele comportamentale care să le permită să funcţioneze autonom.
Dezvoltarea unor roboţi inteligenţi şi autonomi, utilizabili în psihoterapie. Acesta este scopul proiectului european DREAM [Development of Robot-Enhanced therapy for children with AutisM spectrum disorders- Dezvoltarea terapiei cu roboţi pentru copiii care suferă de autism]. În urmă cu câteva zile, la Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie /Institutul Internaţional de Psihoterapie din Cluj au început lucrările la una dintre cele mai importante componente ale proiectului – dezvoltarea unui robot cu autonomie supervizată. Cercetătorii clujeni au primit doi roboţi NAO, fabricaţi de o companie din Franţa, şi au început să lucreze cu copiii autişti. “Copiii învaţă de la adulţi pe baza imitaţiei. La autişti s-a constatat că acest mecanism de învăţare nu funcţionează, aceştia preferând interacţiunea cu entităţi ce au un comportament automat, rigid, cum ar fi roboţii”, a susţinut şeful departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB, Daniel David. Psihologii au început să lucreze cu un grup de 3-4 copii, care au interacţionat cu cei doi roboţi rbNAO şi rrNAO (rb-rational blue; rr-rational red).
“Acum roboţii sunt controlaţi de un operator şi/sau de un psihoterapeut, dar miza DREAM este ca până în 2018, când proiectul va fi finalizat, să se construiască un robot cu autonomie supervizată. Adică, un robot care să poată fi utilizat independent de psihoterapeut (ex. în şcoală, acasă la pacient, etc.). Robotul va putea fi luat acasă sau la şcoală, unde va putea lucra cu copilul, fără a fi nevoie de intervenţia unui specialist”,
Daniel David, coordonator proiect
Robotul viitorului
“Acum roboţii sunt controlaţi de un operator şi/sau de un psihoterapeut, dar miza DREAM este ca până în 2018, când proiectul va fi finalizat, să se construiască un robot cu autonomie supervizată. Adică, un robot care să poată fi utilizat independent de psihoterapeut (ex. în şcoală, acasă la pacient, etc.). Robotul va putea fi luat acasă sau la şcoală, unde va putea lucra cu copilul, fără a fi nevoie de intervenţia unui specialist”, a susţinut Daniel David. Autonomia supervizată înseamnă că utilizatorul robotului (terapeut, asistent medical, psiholog sau profesor) oferă robotului obiectivele specifice, iar robotul lucrează autonom în vederea realizării acestor obiective în timpul terapiei. ”Aceasta nu exclude controlul omului. Cu toate acestea, robotul va funcţiona autonom pentru perioade de până la 15-30 de minute, în funcţie de grupul ţintă”, se arată în descrierea proiectului.
„DREAM va dezvolta capacitatea robotului de a evalua comportamentul unui copil şi de a deduce dispoziţia lui psihologică din privire, limbajul corpului şi din vorbire”
Proiectul DREAM
Robotul-psiholog
„Robotul NAO, dezvoltat de compania franceză Aldebaran Robotics, are 58 de centimetri înălţime, 5 kilograme şi este echipat cu o gamă bogată de senzori: două camere, 4 microfoane direcţionale, sonar, doi emiţători şi receptori cu infraroşu, 9 senzori tactili şi 8 senzori de presiune. NAO poate detecta şi recunoaşte obiecte şi feţele pre-învăţate, recunoşte cuvinte şi fraze, şi localizează sunetele în spaţiu. NAO are mai multe dispozitive de comunicare, inclusiv lumini cu LED-uri, două difuzoare de înaltă fidelitate, un sintetizator de voce cu intonaţie şi pronunţie specifice limbii”, se arată în descrierea robotului. DREAM va dezvolta capacitatea robotului de a evalua comportamentul unui copil şi de a deduce dispoziţia lui psihologică din privire, limbajul corpului şi din vorbire. „Dotarea roboţilor cu capacitatea de evaluare comportamentală şi de inferenţă a dispoziţiei psihologice le va permite să acţioneze pe baza obiectivelor şi intenţiilor imediate ale copilului, mai degrabă decât pe baza mişcărilor explicite. Mai mult decât atât, o astfel de capacitate, în plus faţă de posibilitatea de a anticipa mai bine rezultatul propriilor acţiuni, va permite robotului să reacţioneze mai adecvat la stările emoţionale, de atenţie, precum şi stările cognitive ale copilului, să înveţe să anticipeze reacţiile copilului, şi să modifice propriul comportament corespunzător”, se arată în descriere proiectului.
„Acum la Cluj facem testele preliminare. În interacţiunea aceasta dintre robotul asistat de un terapeut şi copil noi observăm ce face fiecare: robotul, copilul, terapeutul. Pe baza acestor informaţii noi vom furniza programatorilor modelele comportamentele, inputul psihologic cu care vor fi dotaţi roboţii. În următoarea fază, noi vom testa cum funcţionează aceşti roboţi fără asistenţa unui terapeut”,
Daniel David, coordonator proiect
Cercetătorii clujeni, cu un pas în viitor
Consorţiul ştiinţific al DREAM este format din echipe de cercetători din Belgia, Franţa, Marea Britanie, România şi Suedia, fiind coordonat de profesorul Tom Ziemke (Universitatea Skövde, Suedia). Din România participă o echipă de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai, coordonată de profesorul Daniel David. Rolul Departamentului/Institutului din Cluj în proiectul DREAM, prin Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), este de conduce partea clinică de psihoterapie. „Acum la Cluj facem testele preliminare. În interacţiunea aceasta dintre robotul asistat de un terapeut şi copil noi observăm ce face fiecare: robotul, copilul, terapeutul. Pe baza acestor informaţii noi vom furniza programatorilor modelele comportamentele, inputul psihologic cu care vor fi dotaţi roboţii. În următoarea fază, noi vom testa cum funcţionează aceşti roboţi fără asistenţa unui terapeut”, a mai spus David.
"Proiectul este focalizat pe copiii cu autism , dar există posibilitatea de extindere a acestuia. Pe viitor, roboţii vor putea fi folosiţi în mai multe situaţii. De exemplu, la persoanele de vârsta a treia, care vor putea fi ajutate să-şi ia medicamentele sau în alte activităţi”,
Daniel David, coordonator proiect
Vor dori părinţi să-şi lase copiii pe "mâinile roboţilor"?
Unul dintre capitolele proiectului DREAM priveşte etica interacţiunii dintre om şi robot. „În timp ce o autonomie deplină este, în prezent, nerealistă şi într-o anumită măsură nedorită, se va implementa autonomia supravegheată: utilizatorul robotului (terapeut, asistent medical, psiholog sau profesor) oferă robotului obiectivele specifice şi robotul lucrează autonom în vederea realizării acestor obiective în timpul terapiei cu copilul cu autism. (...) Cu cât este mai autonom robotul, mai independent de terapeut, de părinţi, de operator/proiectant, cu atât mai mult se ridică problema: cine este responsabil pentru acţiunile şi comportamentul robotului. Autonomia ridică, de asemenea, o problemă de încredere: vor dori părinţii să-şi lase copilul "în mâinile robotului"? Va avea copilul încredere în robot? Aceste întrebări vor fi abordate pe parcursul dezvoltării proiectului DREAM”, se arată în proiect. Psihologul clujean Daniel David spun că deşi proiectul este focalizat pe copiii cu autism există posibilitatea de extindere a acestuia. „Pe viitor, roboţii vor putea fi folosiţi în mai multe situaţii. De exemplu, la persoanele de vârsta a treia, care vor putea fi ajutate să-şi ia medicamentele sau în alte activităţi”, susţine clujeanul.
Citeşte şi
Cluj: Robotul Probo, prietenul copiilor autişti