Floreştiul, cel mai murdar „cartier” al României. Gruia, Grigorescu şi Andrei Mureşanu, în top 10 cele mai curate
0Cele mai curate trei cartiere din România sunt din Braşov, conform unui top realizat de o agenţie imobiliară pe baza autoevaluării făcute de locuitorii din respectivele zone. Comuna „Floreşti”, considerată cartier al municipiului Cluj-Napoca, este la coada clasamentului. Trei cartiere din oraş sunt în topul 10 al curăţeniei.
Percepţia asupra curăţeniei în oraşele din România este cea de-a cincea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro.
Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al curăţeniei, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final. Dacă în cazul altor localităţi, realizatorii studiului menţionează şi numărul de persoane care au răspuns la întrebările chestionarului, la Cluj nu este menţionată nicio cifră.
Clasamentul pe cartiere: Floreşti, „lanterna roşie”
Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).
La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Din punct de vedere administrativ, Floreştiul nu este un cartier al municipiului Cluj-Napoca, ci o comună de sine stătătoarea. Practic, însă, comuna s-a dezvoltat în ultimii ani ca o anexă a oraşului, unde s-au mutat clujenii împinşi de explozia preţurilor la imobiliare din Cluj-Napoca.
Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curăţeniei. Floreştenii au trecut la începutul anului printr-o situaţie de criză în care săptămâni întregi au rămas cu deşeurile menajere neridicate din cauza unor probleme cu firma de salubrizare. „Munţi” de gunoaie au apărut în anumite zone din comună. După criza gunoaielor, în Floreşti a apărut problema fermei de pui, care va fi reautorizată în curând. Locuitorii se plâng că aerul va deveni irespirabil în momentele când se va face aerisirea fermei.
Cluj-Napoca, pe locul IV
Braşov, Oradea şi Sfântul Gheorghe sunt considerate cele mai curate oraşe din România, conform studiului Storia.ro, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research. Studiul a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.
Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.
Percepţia despre curăţenie
„Curăţenia unui oraş este influenţată de mai mulţi factori, de la prezenţa sistemelor de colectare a deşeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilităţi de a avea şi păstra un oraş cât mai curat. Avem oraşe şi cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă. Această realitate cere ca, pe lângă responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi, atât dezvoltatorii, cât şi autorităţile locale să aloce o importanţă sporită subiectului şi să vină cu soluţii tehnice pentru oraşe şi cartiere cât mai salubre.”, menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.
Citeşte şi