Ce înseamnă plagiat de 2,95%. Rectorul Daniel David: „Această teză nu se putea susține la UBB”
0UBB nu are un procent de plagiat acceptat, iar dacă se descoperă plagierea, conducătorul de doctorat trebui să verifice suspiciunile și să demonstreze originalitatea. Cu problemele descoperite acum, teza lui Bode nu s-ar fi putut susține la UBB, a spus rectorul Daniel David.
În condițiile în care Comisia de Etică din cadrul UBB a stabilit că teza de doctorat a ministrului Lucian Bode este plagiată în proporție de 2,95%, „Adevărul” a întrebat oficialii universității care se ocupă de cercetare, dacă există un procent de plagiat „acceptabil” pentru standardele universității. În răspuns, UBB precizează că de fapt nu există așa ceva:
„Fiecare școală doctorală poate stabili un prag de alertă privitor la coeficientul/coeficienții de similitudine, conform specificului domeniului/domeniilor de doctorat din acea școală doctorală. Depășirea pragului de alertă nu indică neapărat plagiatul, fiind necesară o analiză suplimentară care să explice nivelul de similitudine.” (punctul 7 din Anexa 1 a regulamentului Universității Babeş-Bolyai de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat).
În răspuns se accentuează faptul că „pragul de similitudine stabilit de către o școală doctorală nu constituie un criteriu în funcție de care există sau nu există plagiat și nici un procent de plagiat acceptat, ci exclusiv un prag de alertă pentru conducătorul de doctorat cu privire la potențialele cazuri de plagiat.”
Dacă analiza de similitudine indică existența unor suspiciuni, conducătorul de doctorat efectuează evaluarea de conținut a textului lucrării, „verificând cel puțin aspectele prevăzute la punctul 8 din Anexa 1 a Regulamentului”, se mai arată în răspuns.
În punctul 8 al anexei amintite se arată
Conducătorul de doctorat trebuie să verifice cel puțin
următoarele aspecte:
· Dacă lucrarea conține
porțiuni mari de text identificate de către sistem ca fiind asemănătoare;
· Dacă apare un număr prea
mare de potențiale preluări dintr-o singură sursă;
· Dacă lucrarea conține
caracteristici de redactare care indică prezența unor preluări neautorizate,
care pot fi indicatori de plagiat.”
David: „Această teză nu se putea susține la UBB”
„În urma examinării, conducătorul va justifica rezultatul testului, explicând motivele rezoluției și, respectiv, originalitatea lucrării”, se arată în răspunsul trimis ziarului „Adevărul”.
Comisia de etică a UBB a precizat că a analizat „rapoartele antiplagiat iThenticate din 2018 şi Turnitin din 2022 iniţiate de UBB”. Astfel, am aflat că lucrarea lui Bode a fost analizat și în 2018, înainte de a fi susținută, cum prevede regulamentul universității. Faptul că s-a descoperit un anumit procent de plagiat ar fi trebuit să-l determine pe conducătorul său de doctorat – pe profesorul Adrian Ivan, actual rector al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, să facă anumite verificări și apoi „să explice motivele rezoluției și originalitatea lucrării”.
În răspunsul pentru „Adevărul” se mai arată că „În cazul în care se identifică încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, conducătorul de doctorat sau comisia de îndrumare nu emite acordul de susținere publică.”
Rectorul UBB, Daniel David, a fost tranșant, într-un interviu pentru EduPedu, arătând: „Dacă aceste probleme ale tezei ar fi fost identificate înainte de susținere, această teză nu se putea susține la UBB. Din păcate au fost identificate după susținere, astfel că acum implementăm măsurile stabilite de Comisia de etică a UBB pentru corectare și, în plus, am informat/sesizat CNATDCU pentru analize și decizii suplimentare care depășesc prin lege atribuțiile UBB.”
Ce trebuie să facă conducătorul de doctorat
Din răspunsul UBB rezultă că în caz de suspiciuni în urma trecerii lucrării prin programele anti-plagiat, așa cum au apărut în cazul doctoratului ministrului Bode, conducătorul de doctorat trebuia să facă verificări suplimentare.
Cum poate un conducător de doctorat să-și verifice studenții doctoranți - l-am întrebat pe profesorul universitar Dorin Isoc, de la Universitatea Tehnică din Cluj, preşedintele GRAUR (Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară), un ONG înfiinţat în anul 2004 în Cluj-Napoca care are ca scop combaterea plagiatului, imposturii academice şi abuzurilor de orice fel în viaţa universitară.
Isoc ne-a prezentat tehnica pe care o folosește el: „Dacă văd o un paragraf mai interesant în lucrare, care nu este citat, îl întreb pe doctorand dacă teza care se desprinde din acest paragraf îi aparține. Dacă răspunde afirmativ, sunt două variante: dacă îmi spune că a demonstrat teza respectivă anterior îi cer articolul științific în care a făcut asta, care trebuie citat. Dacă este ideea lui și nu a demonstrat-o anterior, îi cer să-mi arate unde în lucrarea de doctorat a făcut demonstrația. E simplu” .
Legat de procentul de 2,95%, Isoc spune că este la fel ca dopajul la sportivi: „La Simona Halep, de exemplu, nu a contat ce procent de substanță interzisă descoperit în sânge. Dacă au găsit substanța au suspendat-o”.