Tradiţii şi superstiţii în Duminica Paştelui - ziua în care „uşile“ Raiului sunt deschise, iar fetele se spală pe faţă cu apă neîncepută în care au pus un ou roşu

Numeroase obiceiuri păstrate de sute de ani revin în viaţa oamenilor la fiecare sărbătoare importantă. Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc. Alte vorbe din popor spun că astăzi se ciocnesc ouăle, dar nu se mănâncă.

Aceste calendare populare, respectate cu sfinţenie de ţăranul român nu au fost scrise niciodată, ci trăite, memorate şi transmise. În aceste calendare populare sunt încorporate calendarele astrologice, biologice, religioase şi sociale. “Ele ţin seama de solstiţii şi echinocţii, dar şi de perioada de împerechere a oilor şi a lupilor, de înfloritul urzicilor, orăcăitul broaştelor şi multe altele, amestecându-le cu patimile lui Iisus, zilele sfinţilor şi ale morţilor, cu tot ce merită să fie ţinut şi respectat”, spun specialiştii în  etnografie şi folclor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

În dimineaţa primei zile de Paşte, se pune un ou roşu şi un ban de aur sau argint într-un vas cu „apă neîncepută", adusă din ultima fântână din sat. După ce se spală pe faţă cu apă, creştinii îşi ating obrajii cu oul roşu pentru sănătate şi lipesc banul de frunte pentru belşug tot anul. Un alt obicei se referă la ciocnitul ouălor, care are o serie de rigori pentru prima zi de Paşte. Tradiţia spune mai întâi ciocnesc părinţii, apoi părinţii cu copiii şi la final, copiii între ei.

Norocos toată viaţa

Tot în popor există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi “uşile” Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot aşa, cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.

Se spune că de Paşte cerurile se deschid, iar sufletele celor morţi se întorc acasă pentru a-şi proteja rudele.

De asemenea, există credinţa că cei ce mor în duminica Paştelui sunt „scutiţi” de Judecata de Apoi, iar sufletele lor ajung direct în Rai. Copiii născuţi de Paşte sunt binecuvântaţi şi vor avea o viaţă luminată şi plină de noroc.

"Lumânarea cu care s-a luat Lumină de la biserică în noaptea Învierii trebuie păstrată şi aprinsă în timpul furtunii sau a altor calamităţi", explică părintele Eugen Ramon Ilie.

Despre cei care ciocnesc ouăle de Paşte se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă. Este interzis să vopseşti ouă în ziua de Paşte pentru că astfel atragi bolile asupra ta.

Finii merg la naşi cu plocon

În multe sate din judeţul Călăraşi încă se respectă tradiţia ca a doua zi de Paşte, finii să meargă acasă la naşi pentru a petrece împreună şi a ciocni ouă. Gospodinele pregătesc un coş cu bunătăţi pentru a-l duce părinţilor spirituali. În funcţie de „pretenţiile“ naşilor, cadourilor pentru sărbătoarea Învierii Domnului pot fi tradiţionale şi mai puţin costisitoare sau speciale.

„Din coş nu trebuie să lipsească o găină, o sticlă de vin, tortul, cozonacul şi ouăle roşii. În acest mod ne arătăm respectul faţă de cei care au fost alături de noi în ziua sfântă a cununiei”, povesteşte Vasilica Roman, 30 de ani, din comuna Independenţa.


Vă recomandăm şi:

Deniile, cele mai frumoase şi înălţătoare slujbe creştine din Postul Mare

Semnificaţia ultimelor zile din viaţa lui Iisus - Săptămâna Patimilor, când Raiul e închis: de ce Vinerea Mare este ziua cea mai neagră din istoria creştinismului

Tradiţii şi superstiţii de Florii: ce să faci pentru binele casei. Ritualuri păgâne de înfrumuseţare, salcia sfinţită în această zi are puteri miraculoase

Ce înseamnă dezlegare la peşte în Postul Mare şi de ce au parte credincioşii de praznic împărătesc, de Buna Vestire

Rugăciuni speciale în Postul Paştelui. Ce canoane de pocăinţă se citesc în biserică pentru „eliberarea noastră de câteva boli duhovniceşti fundamentale“