Tâlcul pildei celor două pahare de apă spuse de Arsenie Papacioc: „Cum e nevasta ta, aşa sunt şi eu! Nu mă pofti, că nu-ţi dau nimic în plus faţă de nevasta ta“
0În predicile sale şi lucrările pe care le-a lăsat moştenire credincioşilor, unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei vorbeşte despre femeie şi rolul esenţial al acesteia în familie, despre iubirea şi respectul pe care bărbaţii trebuie să li-l acorde, pentru a nu ajunge la divorţ.
Tinerii care urmează să se căsătorească trebuie să fie convinşi încă de la început că doresc să facă acest pas, pentru a nu se trezi la scurt timp că au fost înşelaţi de sentimente şi doresc să divorţeze.
“Trebuie să vezi într-o iubită de la început, când poţi să judeci – pentru că dacă te-ai îndrăgostit nu mai judeci – nişte lucruri pentru viitor, până la sfârşitul vieţii. Deci este dezavantajul celui care se îndrăgosteşte prost, care s-a îndrăgostit pentru că a văzut ceva superficial; el nu mai simte frumuseţea aceea grozavă a iubirii. Credeţi dumneavoastră că acest mare meşter, Dumnezeu, când a creat omul, şi pe femeie deci, a creat-o fără să toarne acolo sentimente şi posibilităţi extraordinare?! Femeia, ţineţi seamă, dragii mei, care e rea, nimic nu-i mai rău, dar care e bună, nimic nu-i mai bun! Deci trebuie cu orice chip s-o faci bună, dar cel mai bine este să nu te grăbeşti la începutul începuturilor”.
Într-unul dintre interviurile acordate pentru doxologia.ro, Arsenie Papacioc, supranumit şi “Patriarhul Dobrogei” spune că femeia “nu trebuie luată în căsătorie numai pentru satisfacţia aceasta strict omenească. Dumnezeu aşa a hotărât să se placă unul pe celălalt, dar scopul este altul”. Şi femeia este sfătuită să înveţe să-şi preţuiască bărbatul, să ştie să-l aleagă pe cel “adevărat”.
Iubire şi respect
„Femeie” înseamnă împărăteasă dăruitoare. Şi ea, dacă este împărăteasă, aşteaptă ca bărbatul să o pună pe tronul împărătesc. Acela este bărbat, care face acest lucru. Ea nu stă pe un tron ca să domnească, ci stă pe un tron ca să creeze, ca să-i dea nume mult mai mare decât tronul, soţului ei, care se zice că este mintea, dar ea este inima. Acum, vă daţi seama, ce se petrece dacă se produc înşelătorii în această legătură? Nu trebuie să ţii cont de ele, că aceasta predomină cel mai mult relaţia: plăcerile şi oricum le-ai lua, nu sunt cuvinte să se spună”, spunea părintele Arsenie Papacioc, încercând să-i convingă pe tineri că rolul căsătoriei este respectul şi iubirea, şi nicidecum plăcerea trupească. Dacă acest lucru se regăseşte în relaţia dintre un băiat şi o fată, dacă valorile morale primează, cununia vine ca o binecuvântare la Dumnezeu.
Când se ajunge la despărţire
“În căsnicie se intră prin foarte multe transformări şi lucruri neprevăzute, acest lucru datorat, în special, marilor intimităţi. Naşterea de copiii nu se face numai citind. Copiii se nasc în modul cel mai normal posibil, de către toate femeile, fie împărăteasă, fie femeie de rând, dar şi la una şi la cealaltă este acelaşi lucru. Deci, vă rog foarte mult, cuvântul „femeie” va trebui să fie pe viitor mult mai respectat, pentru că înseamnă, aşa cum v-am mai spus, „împărăteasă dăruitoare”. De altfel, întreaga Sfântă Scriptură este dăruire totală”.
Despre divorţuri, părintele Arsenie Papacioc avea o atitudine categorică. Era clar că cei doi au greşit de la bun început, dacă se ajunge la despăţire.
“În cazul divorţurilor, oamenii au greşit când s-au căsătorit. Dar Biserica acceptă divorţul ca să nu se strice armonia în viaţă. Ca să se evite desfrânarea, Biserica a îngăduit căsătoria a doua şi a treia. Dacă s-a măritat în grabă, pentru că băiatul are cravată frumoasă, pentru că are marcă de maşină nu ştiu de care… Tinerii să nu se grăbească la o căsătorie numaidecât din motive materiale. Văd că mai mult femeile sunt înşelate de bărbaţi.
La Casa Regală, atunci când trăia Regina Maria, s-a întâmplat că un soldat din gardă a poftit la frumuseţea ei. N-a avut de lucru şi-i mărturiseşte acest gând şi prietenului său tot din gardă. Acesta se duce şi-l spune reginei. Atunci regina l-a chemat şi l-a întrebat:
‒ Ai nevastă?
‒ Am, să trăiţi, Majestate!
Atunci regina i-a poruncit majordomului:
‒ Adu două pahare cu apă!
Vine majordomul cu paharele şi le pune pe masă. Şi regina îi spune soldatului respectiv:
‒ Uită-te bine la aceste două pahare. Cum e paharul acesta, la fel e şi celălalt! Cum e nevasta ta, aşa sunt şi eu! Nu mă pofti, că nu-ţi dau nimic în plus faţă de nevasta ta!
‒ Să trăiţi Majestate!
Deci, frumuseţea este la acea femeie pe care o iubeşte bărbatul, cu care s-a cununat. O altă femeie care-l încântă nu-i dă nimic în plus din punct de vedere fiziologic faţă de ce-i oferă soţia lui. Doar că este altă inimă, altă educaţie, alt angajament, altă prezenţă… Femeia toate aceste daruri frumoase le risipeşte atunci când ia de bărbat un soţ nătâng. Când aflu că şi-a bătut soţia mă supăr foarte rău…”, spunea părintele în lucrarea “Părintele Arsenie Papacioc, Despre armonia căsătoriei”, ediţie îngrijită de Ieromonah Benedict Stancu, Editura Elena, Constanţa, 2013.
Cine a fost părintele Arsenie Papacioc?
Despre duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol, judeţul Constanţa s-au scris pagini întregi. Părintele Arsenie Papacioc este cunoscut pe de o parte pentru faptul că a fost condamnat pentru credinţa sa şi a ajuns în închisorile comuniste, dar după aceea şi-a trăit viaţa până la aproape 100 ani în slujba celor din jur. Duhovnicul a încetat din viaţă la 19 iulie 2011, cu o lună înainte să împlinească 98 ani.
Arsenie Papacioc s-a născut în comuna ialomiţeană Perieţi pe 13 august 1914. Anghel, aşa cum a fost botezat, a fost al 7-lea copil agentului sanitar Vasile Papacioc şi al soţiei sale Stanca. Numele familiei vine de la o poreclă dată bunicului său aromân, preotul Albu venit din Macedonia grecească. „Popa cu cioc“ s-a transformat în renume datorită celui care avea să fie supranumit, chiar de către clerici, „Patriarhul Dobrogei”.
Muncitor, prumar şi deţinut
De-a lungul vieţii el a fost muncitor la fabrica de armament Malaxa din Braşov, primar al comunei Zărneşti şi apoi apropiat al bisericii. În 1949 a primit numele de Arsenie, pe când era la Mănăstirea Antim din Bucureşti, iar nouă ani mai târziu era arestat şi condamnat la 20 ani de închisoare.
Arsenie Papacioc a pătimit alături de părintele Iusin Pârvu, Nichifor Crainic sau Mircea Vulcănescu. El şi-a petrecut ultima parte a vieţii la Mănăstirea Sfânta maria din Techirghiol. A rămas acolo din 1976 până pe 19 iulie 2011, atunci când şi-a dat obştescul sfârşit.
Vă recomandăm şi: