Superstiţii de Rusalii, când spiritele celor morţi nu mai vor să se întoarcă sub pământ. Cum sunt alungate duhurile rele cu ajutorul ramurilor de tei

Sărbătoare populară cu dată mobilă, Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, este celebrată în acest an pe 31 mai, la 50 de zile după Sfintele Paşte. Cunoscută şi sub denumirea de Cincizecime, sărbătoarea este dedicată în special spiritelor morţilor.

Duminica Mare care încheie Ciclul Pascal, cunoscută şi sub denumirea de  Pogorârea Sfântului Duh, se suprapune peste sărbatoarea populară a Rusaliilor.
 
În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. Conform specialiştilor în etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, plantă despre care se spune că alungă duhurile rele.

Zânele sau Frumoasele de la izvoare

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui. “La Lupşanu, Alexandru Odobescu, Unirea sau Gălăţui, pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele. Se spune din bătrâni că aceste spirite locuiesc pe lângă izvoare, fiind în stare, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor, să-i îmbolnăvească”, povesteşte Ani Topârceanu, şef secţie Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

Ceremonii şi descântece de Rusalii 

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber. “În această zi sfântă, ca să fie feriţi de rele, sătenii, în special respectă anumite obiceiuri şi ceremonii: împodobesc locuinţele şi porţile cu ramuri de tei, plop, stejar şi se fac descântece împotriva Ielelor”,  a precizat etnograful. “Ramurile de tei au o simbolistică aparte la această sărbătoare. Se crede ca teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserica, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane”,  spun specialiştii.

Credinţa populară spune că în noapte de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul-Hora Ielelor. În unele zone ale ţării de dansează Jocul Căluşarilor, un obicei despre care se crede că îndepărtează duhurile rele.

Alte superstiţii şi obiceiuri de Rusalii spun că nu este bine să muncesti în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respectă şi nu cinstesc aceste zile.

Vă recomandăm şi:

Sfântul Gheorghe - tradiţii şi superstiţii: cel care zădărniceşte vrăjile şi le arată comorile celor aleşi. Cine doarme azi va fi somnoros tot anul

Superstiţii de Izvorul Tămăduirii, ziua în care munca e interzisă. Cine lucrează în Vinerea Scumpă nu va termina niciodată

Apa vie şi puterile ei tămăduitoare. Cum ne protejează agheasma de duhurile rele şi de boli, spală păcatele şi goneşte gândurile necurate

Tradiţii de Izvorul Tămăduirii, Sărbătoarea închinată Maicii Domnului. De ce se sfinţesc apele în această zi şi se fac legăminte între fraţii de cruce