Psihiatru, despre sechelele pe care le lasă virusul SARS CoV-2. Ce simptome sunt numite în mod eronat „long-COVID“
0Un cunoscut psihiatru din România vorbeşte, pe înţelesul tuturor, despre sechelele COVID-19 şi atrage atenţia asupra faptului că trebuie pus preţ şi pe sănătatea mintală după o astfel de boală.
Într-o postare pe pagina sa de socializare, psihiatrul Gabriel Diaconu explică pe larg care sunt semnele ce sunt numite în mod eronat „long COVID“. Specialistul spune despre aceasta că este boala cu 3 braţe, iar formele severe lasă în urmă instabilitate mintală şi afecţiuni serioase:
"COVID-19 este o boală cu trei braţe.
Primul braţ este afectarea căilor respiratorii, respectiv pneumonia COVID.
Al doilea braţ este inflamaţia sistemică, respectiv vremelnic identificata ”furtună de citokine”, cu diverse manifestări de organ.
Iar al treilea braţ este tulburarea coagulării, cu favorizarea apariţiei micro-trombilor, şi deci - previzibil - unor zone de scădere dramatică a perfuziei unor organe, deci simetric riscul să apară infarctizări.
Organele ţintă, predilecte pentru ele sunt, dincolo de plămânii înşişi, inima şi creierul. E crucial să observi, de aici, că ravagiile formelor medio-severe lasă în urmă instabilitate", arată Gabriel Diaconu.
Rămân doar într-un plămân
Psihiatrul vorbeşte şi despre afectarea celulei nervoase de către noul coronavirus, dar şi despre tratamentul cu anticoagulante care se instituie şi care necesită, după convalescenţă, o monitorizare atentă timp de mai multe luni:
"Sunt mulţi pacienţi care supravieţuiesc COVID-19, dar rămân fie, funcţional, doar într-un plămân, fie cu diverse grade de insuficienţă respiratorie. Unele sunt atât de grave încât necesită suport îndelungat, sau permanent, de oxigen", precizează medicul.
Riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral este de 2 - 3 ori mai mare în perioada de stare a bolii, mai ales dacă persoana are factori care-l vulnerabilizau anterior. E de altfel motivul pentru care tratamentul cu anticoagulante se instituie precoce (lucru care nu era cunoscut de la început). „Dar, şi după convalescenţă, sunt unele studii care arată că acest risc persistă pentru 3 - 6 luni după aceea, deci oamenii trebuie monitorizaţi atent, respectiv au nevoie de un bilanţ al coagulogramei şi probelor de inflamaţie", susţine medicul.
Bariera creier-sânge cedează
Gabriel Diaconu vorbeşte despre posibilitatea infectării creierului cu SARS CoV-2, lucru care conduce la dizabilitate neurologică. Specialistul explică manifestările care pot apărea după o astfel de boală: "Drama long COVID este că, în acele cazuri cu inflamaţie sistemică susţinută, bariera creier-sânge, o structură înalt specializată care protejează ţesutul nervos de infecţii ale organismului, cedează. Drept urmare există posibilitatea, ipotetică, dar plauzibilă, a infectării creierului de către SARS-CoV-2. Mai multe studii de laborator deja au confirmat capacitatea patogenului de-a se replica în celula nervoasă“, explică medicul psihiatru, care adaugă: „Dar poţi intui şi că manifestările la distanţă de tip post-encefalitic, cum ar fi pierderile de memorie, dificultăţile uneori severe de concentrare sau alte simptome nespecifice (migrene, cefalee, probleme de echilibru şamd) fac parte dintr-un sindrom neurologic sechelar care crează dizabilitate"
Consecinţele tratamentului de forţă
Nici consecinţele tratamentului de forţă administrat în COVID-19 de gravitate medio-severă, spune Gabriel Diaconu, nu sunt de neglijat. În timp, acestea lasă urme adânci în plan psihologic.
"Acţiunea medicală eroică nu e ca în filmele romantice. Sunt sacrificate paliere de sănătate cu scopul precis de a ţine omul în viaţă. Drept urmare, în COVID, dăm cantităţi foarte mari de oxigen, cantităţi mari de cortico-steroizi, cantităţi mari de anti-coagulant. Toate aceste medicamente / remedii/ strategii comportă riscuri, şi lasă urme. Menţionez aici doar consecinţele psihiatrice ale folosirii cortizonului, similare altor boli unde e tratament de primă intenţie (în mielite acute, în pusee de scleroză multiplă, în neurite etc). Depresie, psihoză, anxietate sunt doar trei repere din partea întunecată a steroizilor, fie şi corect administrat, şi am avut eu însumi cazuri unde terapia a generat viaţă post-COVID, dar psihopatologie post-COVID. Finalmente, şi ajungem la acea pleiadă de semne şi simptome ”light-long-COVID”, despre care eu propun că nu sunt cauzate de agresiunea biologică, dar mai degrabă de cea psihologică", arată psihiatrul Gabriel Diaconu.