Obiceiuri de Paştele Blajinilor, ziua în care răposaţii se ospătează „dincolo“. Ritualuri pentru sufletele morţilor
0Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. Sărbătoarea cinsteşte sufletele celor adormiţi despre care se crede că se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, în „lumea de dincolo“.
La sărbătoarea dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor, de Paştele Blajinilor, ţinut anul acesta de creştinii ortodocşi pe 24 aprilie, cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin.
Sărbătoarea nu este una bisericească, însă în lăcaşele de cult se fac parastase pentru sufletul răposaţilor.
“Este o tradiţie populară de care se ţine cont în câteva zone din ţară, printre care şi Bărăgan. Se merge la cimitir în dimineaţa zilei de Blajini, la mormintele părinţilor, rudelor cu pomeni. Preotul vine la morminte şi sfinţeşte aceste pomeni, care se împart, de obicei, copiilor, rudelor, prietenilor, dar, mai ales, oamenilor săraci. În niciun caz acest obicei nu este un pretext pentru chefuri sau mese copioase în cimitire. La biserică se fac parastase pentru cei adormiţi, având în vedere că în ultima perioadă nu s-au făcut aceste slujbe, ci doar au fost pomeniţi în cântările Învierii Domnului”, explică părintele Paul Tudorache.
Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor ritual: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor.
Ofrande pe morminte
Conform Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Ialomiţa, de Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor, credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, se întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau în câmp, la iarbă verde. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“.
“Prin aceste ritualuri oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari”, spun specialiştii de la Muzeul Dunării de jos din Călăraşi.
În ziua de Paştele Blajinilor, în Moldova, bătrânii obişnuiesc să dea de-a dura ouă roşii în amintirea Blajinilor. În Bucovina, în această zi se obişnuia mâncatul de iarba verde, unde se lăsau fimituri pe pământ, pentru a-i pomeni pe cei morţi. “În alte zone din ţară, oamenii obişnuiesc să meargă în această zi la cimitire şi să dea de pomană ouă roşii, cozonac şi pască celor nevoiaşi, dar şi să puna flori pe morminte, notează calendarulortodox.ro.
Rădăcini din timpurile precreştine
Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo", o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.
Despre această veche tradiţie de Paştele Blajinilor, despre care etnologii spun că ar avea rădăcini încă din timpurile precreştine, fiind preluate şi unele elemente de mitologie specifice altor culturi şi popoare, s-au scris multe lucrări de specialitate. Interesant este romanul „Paştele blajinilor" al scriitorului Mihail Sadoveanu, care ilustrează atât de bine obiceiurile acestei zile în ţinuturile Moldovei.
„Această străveche tradiţie populară ne aduce aminte de sufletele celor plecaţi dintre noi, pentru care Biserica se roagă prin slujbele şi rânduielile sale", explică părintele Paul Tudorache privind semnificaţia Paştelui Blajinilor.
Vă recomandăm şi: