Nunta în stil tradiţional românesc. Obiceiurile de pe vremea bunicii, la modă printre tinerii care îşi unesc destinele

Întoarcerea la tradiţiile străvechi devine o practică printre tinerii care îşi unesc destinele. O nuntă în stil tradiţional românesc, la fel ca pe vremea bunicii, începe să devină o modă.

Straiele populare, obiceiurile legate de cel mai important eveniment din viaţa oamenilor, ritualurile pentru spor şi belşug în casă sunt nelipsite de la petreceri. Victorina şi Octavian, doi tineri sibieni, au ales un mod inedit de a sărbători cea mai frumoasă zi din viaţa lor. Au făcut nuntă românească autentică, în  toamna anului 2011, au respectat toate tradiţiile, şi atât ei cât şi nuntaşii au fost îmbrăcaţi în costume populare.

Locul ales a fost muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Mirii şi nuntaşii au îmbrăcat straie populare, iar alaiul a pornit de la o gospodărie ardelenească, pentru că mirele este sibian, s-a oprit la o alta din aceeaşi zonă, după naşi, iar popasul final a fost în curtea unei gospodării olteneşti, mireasa fiind de loc din judeţul Dolj.

Muzica şi voia bună i-a însoţit pe însurăţei, iar mireasa, extrem de emoţionată, a spus că şi-a împlinit un vis din copilărie când, asistând la un eveniment asemănător în familie, şi-a promis că, la momentul potrivit, şi nunta ei va fi la fel.

Nunta în stil tradiţional românesc: Au mâncat bucate tradiţionale

Şi la Drăguş, cel mai frumos sat din România, în 2014, pentru promovarea turistică, autorităţile locale au reînviat obiceiul nunţii în stil tradiţional românesc. Turiştii au fost invitaţi să facă parte din alai, s-au bucurat şi au dansat alături de miri, au mâncat bucate tradiţionale, iar sătenii au încins atmosfera îmbrăcaţi în costume populare.

Drăguşul, care mai este numit şi Satul Zmeilor a fost declarat în 2013, cel mai frumos sat din România, beneficiind de finanţare pentru promovare turistică. Localitatea este situată la poalele Munţilor Făgăraş, la 24 de kilometri de municipiul Făgăraş. Accesul se face pe E68 dinspre Făgăraş spre Sibiu.

Nunta în stil tradiţional românesc: Nimeni nu se abătea de la obiceiurile străvechi

Pe vremea bunicilor, nunta era sfântă. Nimeni nu se abătea de la obiceiurile străvechi. Pregătirile înceapeau cu o săptămână înainte şi cuprindeau o serie de ritualuri menite să aducă noroc şi belşug celor care urmau să se căsătorească.

“Numeroase tradiţii populare continuă să se fie respectate şi în prezent. De exemplu, în comuna Perişoru, din judeţul Călăraşi, se ţine cont de un întreg ritual. Mireasa este luată de acasă de un alai de tineri, pe uliţă se rupe tura miresei , iar după ce se oficiază cununia la biserică toţi nuntaşii fac hora în mijlocul satului la care participă toată comunitatea. Tot mireasa este cea care trebuie să meargă să aducă apă cu galeata de la fântână, considerându-se astfel că va avea noroc în căsnicie”, explică Marcela Popescu, organizator de nunţi din Călăraşi.

Chiar dacă tinerii optează pentru o nuntă clasică, în inima Bărăganului, se ţine cont de tradiţii. Hora naşului, hora miresei, furatul miresei la miezul nopţii, atunci când petrecerea este în toi, sunt câteva dintre obiceiurile care se respectă cu sfinţenie. În funcţie de bugetul pe care îl au la dispoziţie, mirii pot opta pentru diverse servicii, puse la dispoziţie de agenţia Momenti Felici. Cei patru angajaţi ai firmei se ocupă de tot, începând cu decorarea localului şi realizarea aranjamentelor din flori(buchete pentru mireasă şi naşă, lumânări, efecte speciale), preţul fiind estimate în jurul a 1.000 de euro pentru o nuntă de nivel mediu.

Nunta în stil tradiţional românesc: Pregătiri complexe

În trecut însă, pregătirile erau complexe. De exemplu, spun specialiştii în Etnografie şi Foclor, în Moldova pregătirile începeau de miercurea, când se cernea făina, iar joia se facea păsatul (pentru sarmale) la socrii mari acasă. Sâmbătă, acasă la mire, “se jucau vedrele” (unitate de măsură pentru lichide, echivalentă cu 10 litri) – se făcea hora mare, care ţinea până la miezul nopţii. Mirele se bărbierea, iar mireasa îl stropea cu busuioc. Apoi cei doi tineri îşi schimbau hainele între ei şi cereau iertare de la părinţi pentru căsătorie. După acordarea ieritării, mirii intrau în casă. Ei nu aveau voie să participe la petrecere.

În Transilvania, petrecerea începea de sâmbătă şi la mire, dar şi la mireasă. La fată acasă se mânca şi se făcea hora. La mire, feciorii făceau Sarantău (un dans popular).  Mireasa cosea pălăria de nuntă a mirelui, iar fetele nemăritate coceau o pâine nedospită pe care mireasa o rupea deasupra capului şi din care împărţea fetelor. Se aduceau brazii acasă la mireasă, ca simbol al longevităţii şi prosperităţii.

Vă recomandăm şi:

VIDEO Nuntă ca pe vremea bunicii în muzeul din Dumbrava Sibiului GALERIE FOTO

FOTO Nuntă tradiţională cu turiştii pe post de invitaţi la Drăguş, cel mai frumos sat din România