VIDEO Fosile de mamut şi megaloceros, vechi de milioane de ani, expuse în premieră la Muzeul Chihlimbarului
0Oseminte de animale preistorice care au trăit la sud de Curbura Carpaţilor au fost scoase din depozitele Muzeului Judeţean Buzău pentru a fi transportate la Colţi, unde vor fi expuse permanent în cadrul Muzeului Chihlimbarului.
Resturi ale unor animale preistorice intră în colecţia Muzeului Colţi, care ar putea fi redeschis până la finele lunii august. Aici, fosilele precum chihlimbarul, o răşină produsă de coniferele care acopereau munţii Carpaţi cu milioane de ani în urmă, reprezintă tematica de bază.
După ce au fost scoase din depozitul Muzeului Judeţean, unde au stat mai bine de trei decenii, fosilele au fost supuse unor analize paleozoologice, la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”. Descrierile furnizate de specialişti vor însoţi exponatele, în cadrul Muzeului de la Colţi, în format electronic.
Unul dintre exponatele de bază este mandibula unui mamut care a trăit în această zonă cu peste 2 milioane de ani în urmă. Avea peste 4 metri înălţime.
”Mamutul sudic a trăit în urmă cu aproximativ 2,5 milioane de ani în urmă şi este strămoşul mai îndepărtat al mamutului lânos dar şi al celui de stepă. Ajungea la 9 tone şi cam 4 metri înălţime. A trăit în Europa şi Asia, într-o perioadă mai caldă decât mamutul lânos. La noi în ţară au fost găsite în exploatări de pietriş, la sud de Carpaţi”, spune Valentin Dumitraşcu, de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” din Bucureşti.
O bucată din femurul unui astfel de animal uriaş va fi expusă şi ea la Colţi. Osul are dimensiuni impresionante şi a fost descoperit de muncitorii unei balastiere de lângă Buzău.
”Această piesă a intrat în colecţia muzeului nostru puţin după anul 2006, când un domn inginer constructor ne-a adus într-un sac o bucată mare dintr-un femur de mamut găsit într-o maşină care transporta nisip din balastiera de la Stănceşti, de pe albia râului Buzău. În cazul celorlalte oase nu ne este atât de clar cum au ajuns în colecţie şi ne este greu să spunem cu precizie locul descoperirii”, declară Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău.
Pe lângă oasele de mamut, la fel de valoros din punct de vedere arheologic este şi craniul unui urs de peşteră. A trăit în unele părţi ale Europei până în urmă cu aproximativ 2.500 de ani în urmă.
”A fost contemporan cu oamenii din paleolitic, până în paleoliticul superior. Era mai mult erbivor decât carnivor. Ajungea undeva la 1,40 metri înălţime la umeri şi cântărea peste 600 de kilograme. Unii masculi foarte mari puteau ajunge la 1.000 de kilograme. Era numit urs de peşteră pentru că oasele lui au fost găsite preponderent în peşteri, unde intra să hiberneze. Nu a lăsat urmaşi, ursul brun fiind o rudă îndepărtată”, precizează Valentin Dumitraşcu, de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” din Bucureşti.
Alte exponate scoase din depozitul muzeului sunt un corn de megaloceros, cel mai mare cerb cunoscut, care a dispărut în urmă cu 4.000 de ani, şi câteva coarne de bour şi de bizon.
”Ambele bovide foarte mari au făcut parte din spectrul de animale care erau vânate de oamenii din paleolitic şi până prin Evul Mediu, când a dispărut ultimul bour din România. Bourul este strămoşul direct al vitei domestice şi nu mai există în sălbăticie. Bizonul de stepă, în schimb, este o rudă apropiată a zimbrului actual”, spune specialistul de la Institutul ”Vasile Pârvan”.
Vă mai recomandăm şi:
FOTO Start în modernizarea unui drum turistic din judeţul Buzău, neasfaltat de peste patru decenii