VIDEO Cum creşte cel mai versatil fruct aclimatizat în România: la început arată ca un castravete, ulterior devine dovleac, iar la maturitate se transformă în pepene

Specialiştii Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău au reuşit să aclimatizeze, în premieră pentru România, o varietate de curcubitacee care întruneşte calităţile a trei legume şi fructe. Sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul.

• Se numără printre cele mai interesante fructe aclimatizate de cercetătorii buzoieni. Este bogat în apă, vitamine, minerale, potasiu, magneziu şi substanţe nutritive. 

Benincasa hispida este denumirea ştiinţifică a fructului extrem de versatil cu care se mândresc cercetătorii unităţii din Buzău. Mai este cunoscut ca pepenele de iarnă sau castravetele de iarnă. în acest moment al anului are cel puţin cinci kilograme şi seamănă cu pepenii clasici. 

”Coaja este foarte groasă. Practic pulpa este de culoare verde şi se aseamănă mai mult cu un castravete. Gustul virează spre dulce atunci când fructul se maturează. Atunci când este imatur, fructul este mai bogat în apă şi este mai asemănător castravetelui. Pe măsură ce acesta se maturează îşi acumulează zaharurile şi seamănă cu un pepene chiar şi la textură”, spune Bianca Muşat, cercetător la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Fructele sunt gustoase, dulci şi pot înlocui în preparatele culinare pepenele, castravetele şi chiar dovleacul. Cea mai importantă calitate este aceea de a se păstra foarte bine peste iarnă, aşa cum se păstrau la ţară dovlecii de plăcintă, şi îşi menţin prospeţimea în condiţii naturale, de cămară de magazie.

”Calitatea lor este că pot fi consumaţi în mai multe stadii. Mai întâi puteau fi consumaţi precum castravetele, apoi ajung la stadiul de dovlecel preparat în diverse reţete, fie singuri, fie cu carne, iar apoi trecem la stadiul acesta când putem să-l murăm, putem să-l confiem, sau putem să-l consumăm în stare proaspătă în diverse salate, peste iarnă. Îl recoltăm, îl depozităm şi-l consumăm când dorim. I se mai spune pepene de iarnă, deoarece se poate consuma pe parcursul iernii. Face parte din familia pepenelui şi de aceea i se spune castravetele de iarnă sau pepenele de iarnă”, explică cercetătoarea Camelia Bratu, de la SCDL Buzău.

Producţia depăşeşte 60 de tone la hectar, o cantitate foarte mare. O plantă produce circa 15-20 de fructe, iar dacă sunt lăsate să ajungă la maturitate numărul lor scade la 8-10 fructe pe plantă

Fructul este bogat în vitaminele A,C, D, B6, B12, precum şi în calciu, magneziu, fier. Proprietatea sa de a se păstra foarte bine peste iarnă îl va face atractiv pentru cumpărători. Pepenele de iarnă aclimatizat cu succes de cercetătorii Staţiunii de Cercetare Buzău nu a fost încă omologat.

”Noi îl avem în exploataţie de aproximativ zece ani însă nu a fost cultivat chiar an de an deoarece nu am avut spaţiul necesar şi a trebuit să renunţăm la el dar am avut rezultate foarte bune întotdeauna iar cultivatorii sunt încântaţi de el pentru versatilitatea lui, putând fi consumat pe întreaga şi pentru că se păstreaă foarte bine şi la noi în ţară. În grădinile oamenilor poate ajunge oricând, pentru că noi putem oferi deja seminţe, la cerere, însă pentru omologare o să mai dureze câţiva ani pentru că sunt implicate şi alte instituţii şi de parcurs nişte paşi. În doi, trei ani va fi cultivat la scară largă”, spune Camelia Bratu.

Până la omologare şi brevetare, la primăvară, la Staţiunea de Cercetare Buzău vor fi înfiinţate răsaduri, iar unii legumicultori le-ar putea obţine promoţional. Cei care vor beneficia promoţional de seminţe vor avea parte şi de sfatul specialiştilor, care le vor explica pe îndelete şi tehnologia de înfiinţare a culturii, adică vor primi informaţii cum să le semene sau distanţa de plantare.