Secretul calităţii celor mai aromate vinuri. De ce întârzie culesul viticultorii din Curbura Carpaţilor
0Podgoriile din Muntenia sunt încă pustii, deşi în alţi ani culesul strugurilor era în toi la această dată din an. Asta, deoarece viticultorii trag de timp şi încă aşteaptă ca boabele de struguri să acumuleze suficient zahăr, ca apoi să scoată cel mai bun vin.
Se ştie că pe dealul Istriţa, în judeţul Buzău, se produc vinurile cele mai aromate, cramele de aici păstrând adevărate comori.
Ploile din primăvară, urmate de căldurile din toiul verii, au ajutat soiurile dulci şi aromate, cultivate pe versanţii Istriţei, astfel că fermierii se aşteaptă să obţină vinuri de calitate.
”Cine a stat în vie a obţinut rezultate frumoase. Într-adevăr, am avut un an cu provocări în toată perioada de vegetaţie, cu precipitaţii abundente în anumite perioade când nu ar fi trebuit să cadă, în perioada de înflorit. Ploile au îngreunat tratamentele fito-sanitare şi am avut inclusiv căderi de grindină”, spune Alina Donici, specialist în viticultură.
Staţiunea viticolă Pietroasele, din judeţul Buzău, este sursa celor mai apreciate vinuri de pe piaţa românească. “Tămâioasa de Pietroasele” este regina vinurilor produse în unitatea de cercetare a Universităţii de Ştiinţe Agronomice, fiind catalogat drept cel mai aromat sortiment din clasa tămâioasei româneşti.
Solul dă gustul vinului de Pietroasele, spun viticultorii din zonă. Dealurile de la Curbura Carpaţilor sunt expuse la soare de dimineaţă şi până la apus iar calcarul din sol, înfierbântat în timpul zilei, degajă căldură şi noaptea.
Un alt secret este acela ca strugurele să fie ţinut cât mai mult pe butuc, pentru că atunci ies boabele mai dulci şi mai aromate. Din acest motiv, podgorenii din Buzău încă trag de timp şi amână culesul până după jumătatea lunii septembrie.
”În perioada de maturare a strugurilor, facem săptămânal anumite determinări în ce priveşte conţinutul de zaharuri şi aciditate, şi PH-ul mustului, care sunt elemente importante în definirea momentului recoltării”, explică cercetătoarea Alina Donici.
Localnicii de pe Istriţa, viticultori din tată-n fiu
Este deja notoriu că pe Dealul Istriţa se produc vinuri de calitate, cramele de aici păstrând adevărate comori. Marin Lupu, din comuna Breaza, este unul dintre zecile de proprietari de viţă-de-vie care duc faima podgoriei buzoiene peste tot în ţară.
Ca să poată răzbi pe o piaţă invadată de importuri, buzoianul a început să experimenteze reţete neobişnuite. Aşa a apărut vinul „Miracol“ de la Crama Lupu, un merlot în care au fost amestecate nouă ierburi aromate. În fiecare an, viticultorul din Breaza dă frâu liber imaginaţiei şi experimentează noi sortimente de vinuri.
”Am făcut o polenizare în urmă cu circa 16 ani între Muscat Otonel şi Pinot Noir şi cu foarte mare greutate am reuşit să văd primele rezultate acum cinci, şase ani. Anul trecut, am avut primul vin scos din această încrucişare, care e ceva cu totul nou, cu arome care nu sunt regăsite în niciun alt soi”, declară Marin Lupu, viticultor din Breaza.
Sute de litri de vin bun se află depozitat în crama lui Marin Lupu, mai mult decât ar fi trebuit să existe înainte de sezonul culesului. Regina cramei este o Tămâioasă din 2011, dulce, cu care a câştigat medalia de argint la Sofia patru ani mai târziu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
FOTO Start în modernizarea unui drum turistic din judeţul Buzău, neasfaltat de peste patru decenii