Castraveţii sunt încă scumpi, la o lună de la începutul recoltării. Motivul, explicat de fermieri

În plin sezon al legumelor de primăvară, mai avem de aşteptat până ies vinetele ori păstăile româneşti. Până şi castraveţii din solarii abia se coc din pricina frigului. Fermierii nu se aşteptau să ţină sobele aprinse în solarii şi acum. Investiţiile în combustibil se reflectă în preţul castraveţilor în pieţe.

Frigul neobişnuit pentru aprilie dă mari bătăi de cap fermierilor din Glodeanu Sărat, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din judeţul Buzău. 

Aceştia încă mai dorm noaptea lângă sobele aprinse ca să nu le îngheţe cu totul culturile.

În aceste condiţii, cheltuielile fermierilor aproape s-au dublat. Doar o noapte de încălzire îi costă câteva sute de lei. 

Chiar şi aşa, tot nu reuşesc să sporească ritmul recoltării castraveţilor astfel că, în loc să culeagă recolta la două zile, îi adună din solar o dată pe săptămână.

”Pe timpul acesta trebuia să recoltăm undeva la 2.500 de kilograme şi nu recoltăm decât 1.000 şi ceva. E foarte puţină marfă la timpul ăsta şi nu produc suficient. Şi la momentul acesta facem focul. Se anunţă temperaturi scăzute şi totul se reflectă în preţ”, spune Marius Burcea (foto jos), unul dintre tinerii legumicultori din Glodeanu Sărat.

Buzoianul recoltează de câteva săptămâni castraveţii plantaţi în solarii încălzite şi vinde marfa cu şase lei kilogramul, preţ mai mare decât în alţi ani. Are asigurată piaţa de desfacere pentru legumele proaspete în Bucureşti şi zona Munteniei, însă are probleme cu asigurarea cantităţilor cerute.

Marius Burcea a cultivat castraveţi într-un solar de peste 3.000 de metri pătraţi, din care va culege toată primăvara. Are standarde clare pentru castraveţii gata de livrare, iar dimensiunea este un criteriu de bază. Spune că preţul mai mare decât cel de anul trecut pe vremea asta este justificat. 

”Este un soi foarte productiv pe care îl cultivă majoritatea oamenilor din sat. Ca mărime, ajunge la 10, 12 centimetri. Avem însă o primăvară foarte capricioasă, cu schimbări de temperatură de la ninsoare, la 30 de grade în solar. Nu prea am avut zile cu soare. Au fost probleme şi cu mucegaiul”, spune Marius Burcea.

Ca să obţină calitatea şi dimensiunile cerute de cumpărător, dar şi ca să scape plantele de la îngheţ în nopţile geroase, familia Burcea a consumat camioane întregi de cărbune.  ”Cu cox, de seara până dimineaţa, facem focul. Câte 500, 600 de kilograme pe noapte ardem”, spune Constantin Burcea, fermier din Glodeanu Sărat. 

Nu doar frigul le dă bătăi de cap legumicultorilor, ci şi umezeala. Cel mai bun an pentru castraveţii româneşti a fost 2017. Pe atunci, până şi bulgarii făceau coadă să ne cumpere legumele.

Vă mai recomandăm să citiţi:

Operaţiune pentru salvarea unei tinere răpite de soţul agresiv. Erau despărţiţi de două luni

Un tânăr din Buzău a fost reţinut pentru pornografie infantilă. Victima, o copilă cunoscută pe Facebook

Hoţii au pus ochii pe foişoarele de pe cea mai spectaculoasă şosea din Buzău