Istoria ciudată a cartierului bucureştean Titan: groapa în care cadavrele ciumaţilor erau stropite cu var nestins
0Cartierul Titan – Balta Albă din Bucureşti are în spate o poveste fascinantă pe care puţini o mai ştiu astăzi. Se spune că, în urmă cu multă vreme, aici erau aduse trupurile neînsufleţite ale celor răpuşi de ciumă, după care acestea erau stropite cu var nestins.
Cartierul Titan – Balta Albă este localizat în parte estică a Bucureştiului şi a fost construit prin înglobarea fostei comune Dudeşti – Cioplea. Vechea comună era locuită de ţărani români împroprietăriţi ca urmare a reformei agrare a lui Alexandru Ioan Cuza, precum şi de ţărani bulgari colonizaţi aici după războiul ruso-turc din 1806 – 1812.
Numele de Balta Albă, susţin unii istorici, provine din timpul epidemiei de ciumă din anul 1813, atunci când o mulţime de oameni şi-au pierdut viaţa. Se spune că în zona actualului cartier erau aduse trupurile neînsufleţite ale celor ucişi de ciumă, după care acestea erau stropite cu var nestins. Morţii era duşi la marginea comunei Dudeşti – Cioples şi, în momentul în care ploua, o baltă albă imensă se forma aici.
O altă versiune a istoriei numelui cartierului ţine de o cârciumă care exista în anul 1900. Se spune că un bărbat pe nume Petre ar fi fost proprietarul localului şi că în apropierea acestuia ori de câte ori ploua se forma o baltă. Sub razele soarelui, balta părea albă. În schimb, numele de Titan ar fi fost folosit abia la începutul secolului XX, atunci când în cartier a fost înfiinţată Fabrica de ciment Titan.
Povestea Parcului IOR
Amenajarea Parcului Alexandru Ioan Cuza (n.r. – cunoscut sub numele de Parcul IOR) din sectorul 3 a început în jurul anilor '70, în vremea dictatorului Nicolae Ceauşescu, şi ani de-a rândul a fost locul preferat de locuitorii cartierelor din apropiere. Parcul are o suprafaţă impresionantă, în jur de 80 de hectare, cu tot cu bijuteria care se află în inima acestuia: lacul natural, după cum povesteşte Ioan Sârbu, profesor de hidrologie al Facultăţii de Geografie din Bucureşti.
Despre lacul din mijlocului parcului nu există multe informaţii, iar printre puţinele lucruri cunoscute este faptul că acesta a luat fiinţă datorită unor izvoare naturale. Potrivit hidrologului, lacul natural din parcul IOR s-a născut din izvoarele naturale, dar şi din apa provenită din precipitaţii.
Lacul Parcului Alexandru Ioan Cuza, fostul IOR, este împărţit, simbolic, cu ajutorul unui pod. Una dintre părţile lacului, numită şi Flax, în urmă cu zeci de ani era o sursă de distracţie pentru mulţi locuitori din apropiere, după cum îşi aminteşte unul dintre cei care îşi petreceau zile întregi pe malul lacului sau scăldându-se ca într-o piscină. „Existau foarte multe persoane care îşi petreceau concediul stând la plajă şi bălăcindu-se pe Flax“ , adaugă bărbatul.
În urmă cu ani buni, cel mai înalt deal din parcul Alexandru Ioan Cuza era insulă, pentru că locul prin care oamenii se pot plimba, astăzi, pe gazonul verde, era acoperit de apă. Doar vârful dealului răsărea din apă, fiind cunoscut ca micuţa insulă de pe Flax.
Pe aceeaşi temă:
Cartiere rezidenţiale noi în Bucureşti