Ilegalitatea diametralei Nord-Sud: o victorie incertă pentru ONG-uri

Curtea de Apel Cluj a emis, săptămâna trecută, o sentinţă definitivă şi irevocabilă care stabileşte ilegalitatea lucrărilor efectuate pentru magistrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Sentinţa nu produce efecte directe, însă, pune temeiul demersurilor penale pe care reprezentanţii ONG-urilor plănuiesc să le facă şi, de asemenea, reprezintă o victorie de principiu într-un context de criză a statului de drept, după părerea activiştilor.

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au anulat, joi, 17 octombrie, Planul Urbanistic Zonal din 2006 care trasa conturul diametralei Nord-Sud peste cele aproximativ 90 de case şi monumente istorice care au fost dărâmate. Prin urmare, au fost anulate şi documentele emise pe baza acestui PUZ: Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu numărul 151 din iunie 2006, autorizaţia de construcţie şi hotărârea de Guvern privind exproprierile. Această sentinţă stabileşte, definitiv şi irevocabil, ilegalitatea tuturor lucrărilor şi acţiunilor efectuate în baza acestor acte.

O victorie aparentă într-o luptă de principii

Însă, după cum şi reprezentanţii ONG-urilor apreciază, victoria în faţa autorităţilor este doar una aparentă, întrucât clădirile cu valoare istorică, care reprezentau obiectul activismului, au fost demult dărâmate. Acum, singurul lucru concret pentru care reprezentanţii societăţii civile pot milita este reconstruirea lor.

Cu toate acestea, membrii organizaţiilor neguvernamentale găsesc o semnificaţie mai importantă în sentinţa dată de Curtea de Apel Cluj. „Ceea ce ne confirmă este că Primăria nu este o instituţie reprezentativă pentru statul de drept, pentru că s-a comportat ca un infractor. Dar nu vom înceta bătălia, bătălia este mult mai mare: există nişte principii de bază ale civilizaţiei europene care trebuie respectate“, a declarat Roxana Wring, reprezentant al Asociaţiei pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului „Pro Do Mo“.

Mircea Toma, reprezentant al Agenţiei de Monitorizare a Presei „ActiveWatch“, vorbeşte şi el despre necesitatea activismului de acest tip într-un context de profundă criză a statului de drept: „Acest fenomen de sinergie politică, în care puterile din stat nu se mai controlează una pe alta, în speţă, când o sentinţă judecătorească nu este respectată, generează un sentiment de absurdă neputinţă care te face să cauţi soluţii şi în alte părţi decât în instanţă, soluţii anarhiste. Dar, în ciuda trăirilor de «molotov», vom urma căile legale“.

Nicuşor Dan: „ONG-urile au fost mai mult decât rezonabile“

Indignarea celor care se opun proiectului diametralei Nord-Sud provin, mai ales, din lipsa de reacţii ale autorităţilor în faţa unei astfel de situaţii de amploare în care, practic, un cartier întreg din centrul Bucureştiului a fost ras de pe faţa pământului. Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, se plânge de ignoranţa cu care au fost tratate toate demersurile pe care Asociaţia le-a făcut împotriva autorităţilor: „Am făcut plângeri prealabile, încă din 2010, înainte să fi fost demolat ceva, ştiau că PUZ-ul va fi declarat ilegal şi cu toate astea s-au încăpăţânat să emită autorizaţii de construcţie.“ Reprezentanţii ONG-urilor consideră că au fost mai mult decât rezonabile în disputa cu Primăria Municipiului Bucureşti, pentru că, pe lângă aceste plângeri, au propus şi soluţii alternative şi au fost mereu deschişi la dialog, cum a fost în cazul înţelegerii din 2011 când, în schimbul promisiunii de a nu demola Hala Matache, organizaţiile s-au angajat să nu atace în instanţă celelalte autorizaţii de construcţie care vor fi emise.

De aceea, în momentul de faţă există trei PUZ-uri care înlocuiesc vechiul PUZ, care a fost anulat prin sentinţa Curţii de Apel Cluj, dar care, conform unui principiu de drept administrativ, vor fi şi ele anulate pentru că se bazează pe un document anulat, a explicat Nicuşor Dan. Cu toate acestea, până când şi acestea vor fi anulate în instanţă, lucrările, probabil, vor fi fost deja terminate.

Consecinţele sentinţei Curţii de Apel Cluj

Dar bătălia în care s-au angajat ONG-urile nu este doar o luptă principială. Vor fi luate şi măsuri concrete în temeiul sentinţei definitive şi irevocabile emise săptămâna trecută. Printre acestea este şi plângerea penală pe care o vor depune, în aproximativ o lună, împotriva primarului Sorin Oprescu şi a Consiliului General. Prin acest demers se urmăreşte tragerea la răspundere a autorităţilor pentru exproprierea celor 1.000 de persoane, demolări, autorizaţii de construcţie ilegale. „Vorbim chiar şi de fals în acte: spre exemplu, deşi orice act care iese din Primărie trebuie să fie semnat de Secretarul General, la toate procesele el a susţinut că nu a semnat nicio autorizaţie de construcţie“, spune Nicuşor Dan. Alt demers este procesul civil pe care îl vor intenta pentru reconstruirea clădirilor valoroase dărâmate.

De asemenea, sentinţa îi va sprijini pe cei care nu au primit sumele corecte pentru proprietăţile din care au fost evacuaţi. Nicuşor Dan a explicat că aceste despăgubiri s-au făcut în mod corect între 2008 şi 2010, însă, în 2010, a fost emisă o lege prin care drumurile publice au fost declarate lucrări de utilitate publică şi, de aceea, sumele plătite sunt cele din grila notarială, care reprezintă aproximativ 50% din valoarea reală.

Utilitatea magistralei nu justifică demolările

În ceea ce priveşte argumentul utilităţii lucrării iniţiate de Primărie, reprezentanţii ONG-urilor sunt categorici: ea nu este justificată în contextul distrugerii ţesutului istoric, care reprezintă, de fapt, dezvoltarea firească a oraşului de-a lungul timpului. De asemenea, concentrarea traficului rutier într-o zonă centrală este ilegitimă într-o epocă în care studiile urbanistice confirmă faptul că traficul din centru trebuie diminuat, în favoarea dezvoltării centurilor, a metroului şi a transportului în comun. Din aceste motive, ei nu sunt de acord nici cu reconstruirea Halei Matache în alt loc decât ]n cel iniţial.