Drumul expres Ciurel-A1, suspendat în instanţă. Istoria unui megaproiect controversat

Tribunalul Bucureşti a suspendat, joi, Planul Urbanistic Zonal care stabileşte traseul drumului expres, ce ar trebui să lege Autostrada Bucureşti-Piteşti de Autostrada Bucureşti –Constanţa. Reprezentanţii primăriei susţin că decizia instanţei nu afectează mersul lucrărilor, ci mai degrbă lipsa fondurilor. De altfel, proiectul este unul controversat încă de când a fost lansat în dezbatere publică.

Grupul de Oponenţă a Proiectului Drum Expres Penetraţie Ciurel - A1 a trimis un comunicat de presă prin care anunţat decizia Tribunalului Bucureşti. „Pe 28.02.2012, Instanţa Tribunalului Bucureşti a soluţionat favorabil procesul între Grupul de Oponenţă a Proiectului Drum Expres Penetraţie Ciurel - A1, reprezentat de unul dintre membri - familia Coordoneanu Ovidiu - şi Primăria Municipiului Bucureşti, în sensul suspendării actului administrativ, Hotărârea Consiliului General nr. 131 din data de 30.08.2012, cu privire la implementarea PUZ-ului acestui proiect megalomanic“, se arată în comunicatul Grupului, citat de Hotnews.ro.

Proiectul a fost aprobat de consilierii generali ai Capitalei, în şedinţa de pe 31 august, fiind prima şedinţă după alegerile locale. Pe ordinea de zi a acelei şedinţe au fost aprobate mai multe proiecte megalomanice ale primarului Sorin Oprescu, printre care şi Autostrada Suspendată. Asta după ce, încă din 2011, consilierii au respins acest plan urbanistic zonal, al penetraţiei Ciurel.
Tribunalul Bucureşti a anulat, în iulie 2012, autorizaţia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit de un proprietar din zonă care susţine că municipalitatea i-a luat 60 de metri pătraţi din curte fără să-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 metri distanţă de balconul sau. Primăria Capitalei poate face recurs.

Istoria unui proiect cotroversat

Controversatul proiect prevede construirea unui drum expres care să facă legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada Piteşti-Bucureşti, dar şi trei noduri rutiere ce ar urma să fie realizate deasupra solului.

ONG-urile bucureştene, dar şi locuitorii din zonele respective care urmau să fie expropiaţi, au contestat proiectul şi luptă pentru a împiedica realizarea penetraţiei. Aceştia susţin că proiectul are o mulţime de dezavantaje care nu pot fi neglijate. Printre ele se numără şi faptul că, odată construit, drumul expres ar aduce un flux uriaş de maşini de pe autostradă, chiar în centrul oraşului. Mai mult, fiind vorba despre o construcţie uriaşă, ar fi nevoie de foarte multe exproprieri şi că acest lucru ar fi inutil întrucât nu rezolvă problema de trafic a bucureştenilor care locuiesc în Drumul Taberei sau Militari.



Cum va reduce traficul

Concret, Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti este un drum expres care va aduce fluxul de autoturisme din A1 către A2 şi, potrivit proiectului, ar trebui fluidizeze traficul dinspre vestul spre estul Capitalei. Acest proiect, la fel ca şi autostrada suspendată, este puternic contestată de organizaţiile nonguvernamentale şi de grupurile de iniţiativă ale locuitorilor din zonă.

„Menţionăm că nu există un studiu de circulaţie pe care poriectul să se bazeze. De asemenea, şoseaua va trece la câţiva metri de bazinele descoperite de apă potabilă de la Roşu, care asigură alimentarea cu apă a populaţiei Bucureştiului”, explică Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.

Lucrările pentru drumul expres vor acapara partea de vest a Capitalei. Acesta va fi contruit pe trei segmente:
Tronsonul 1 – Pasaj Splaiul Independenţei – Pasaj bld. Uverturii, Tronsonul 2 – Pasaj bld. Uverturii – Pasaj Linia de Centură, Tronsonul 3 – Pasaj Linia de centură – Pasaj Autostradă Bucureşti-Piteşti.

Potrivit proiectului, drumul expres va avea câte trei benzi pe sens ce vor fi separate printr-o porţiune de trei metri de spaţiu verde, şi, de asemenea, vor exista patru pasaje rutiere de-a lungul acestuia: Pasajul Splaiul Independenţei, Pasajul Uverturii, Pasajul Linia de Centură şi Pasajul Autostrada.

Arhitecţii contestă şi ei viabilitatea acestei lucrări. „Proiectul este contrar politicilor mondiale şi naţionale de dezvoltare durabilă, prin care elementele şi cadrul natural trebuie incluse în oraş şi valorificate constructiv (în acest caz râul Dâmboviţa) şi nu sufocate şi transforţate în culoare de tranzit auto. Tranzitul auto trebuie deviat din oraş pe centuri şi şosele ocolitoare, astfel încât oraşul să respire şi să beneficieze de calităţile şi valoarea râului, a vegetaţiei! Lucrarea de infrastructură este foarte costisitoare şi nu justifică folosirea banilor publici pentru investiţii care scad calitatea locuirii, care aduc poluare, zgomot, inconfort!”, a explicat arhitecta Raluca Munteanu în Refereratul de Oponenţă al proiectului.