Video Orașul transilvan cu obiceiuri din Moldova. Cum a preluat Brașovul obiceiul colindului cu ursul | VIDEO

Brașovul a împrumutat de-a lungul veacurilor unele obiceiuri de peste munți. Industrializarea, proces care a adus în zonă sute de mii de moldoveni, a însemnat și importul multor tradiții din Moldova.

Brașovul poate fi considerat orașul transilvan cu obiceiuri din Moldova. Situat foarte aproape de granițele cu Moldova și Muntenia, Brașovul a împrumutat dintotdeauna din tradițiile celorlalte două regiuni românești.

Chiar dacă sașii erau mai greu de influențat, românii din zona Brașovului au păstrat legătura cu frații lor de peste munți și multe din obiceiurile din zona Brașovului sunt comune cu cele din Argeș, Prahova Dâmbovița sau Buzău, în special cu cele din zonele de munte ale acestor județe.

Lucrurile s-au schimbat foarte mult odată cu perioada comunistă. Oraș industrial, Brașovul a fost considerat de comuniști locul ideal pentru dezvoltarea industriei grele, pe bazele fostelor uzine interbelice și în alte părți ale orașului. Au apărut, astfel, uzine precum Tractorul, Steagul Roșu (celebra fabrică de camioane), Rulmentul sau Hidromecanica, patru firme care aveau aproape 100.000 de muncitori.

Pentru că orașul nu avea o populație suficient de mare ca să poată împlini visurile grandioase ale comuniștilor, aceștia au apelat la forță de muncă din cea mai săracă zonă a țării, în acea perioadă: Moldova.

Astfel, Brașovul a ajuns de la o populație de aproximativ 150.000 de locuitori, la peste 300.000, numărul celor veniți din Moldova într-un interval destul de scurt de timp fiind mai mare decât al autohtonilor. 

Tradițiile din Moldova, aduse de forța de muncă

Odată cu ei, moldovenii au adus și tradițiile de acasă. Pe străzile Brașovului au început să apară, în preajma Sărbătorilor de iarnă, cete de colindători cu capra sau cu ursul, lucruri nemaivăzute până atunci la Brașov.

Deși au trecut 7 decenii de la industrializarea României, tradițiile venite din Moldova s-au păstrat și acum.

La început, colindatul cu capra sau cu ursul au fost făcute cunoscute brașovenilor de moldovenii stabiliți aici. Între cele două comunități au existat numeroase scandaluri, dar s-au legat și foarte multe prietenii și s-au întemeiat căsătorii, astfel încât moldovenii au fost integrați.

Bancurile cu moldoveni erau celebre în Brașov, iar să îi spui unui localnic get-beget că este moldovean era o jignire mai mare decât o înjurătură.

Lucrurile s-au schimbat foarte mult după Revoluție, când mulți dintre moldoveni s-au întors acasă, iar cei mai mulți dintre cei rămași sunt născuți aici și complet integrați.

Acum, în Brașov vin foarte multe cete de colindători cu capra sau cu ursul din Moldova și petrec mai multe zile aici, cântând prin centrul orașului și pe străzile din cartiere. Localnicii ies la ferestre, îi ascultă pe colindători și le aruncă bani pe geam.

Tradițiile s-au transmis nu numai în ce privește obiceiurile de sărbători, ci și în gastronomie, unde brașovenii au împrumutat multe dintre delicatesele la care gospodinele din Moldova sunt renumite.

Cu așa influență puternică, Brașovul poate fi numit „orașul transilvan cu obiceiuri din Moldova”.