FOTO Ceasul din Casa Sfatului, cea mai vizitată clădire din Braşov, împlineşte 125 de ani
0Ceasul a fost fabricat în 1890 în Germania şi a ajuns iniţial piesă de muzeu, fiind la un pas să fie atuncat. La Braşov a ajuns în 2010 când vechiul orologiu s-a defectat. Zoltan Boer a fost cel care a găsit bâtrânul orologiu după ce a dat un anunţ într-un ziar de limbă germană.
Zoltan Boer (78 ani) este inginer şi s-a ocupat şi de întreţinerea vechiului ceas. Urcă de două ori pe săptămână cele 84 de trepte doar pentru a se asigura că orologiul va arăta ora exactă şi va bate negreşit din sfert în sfert de oră. Potrivit lui Zoltan Boer, ceasul din turnul Casei Sfatului este atât de bine făcut încât va mai rezista încă 25-30 de ani. Casa Sfatului este cea mai vizitată clădire din Braşov şi adăposteşte Muzeul de Istorie.
„În anul 2009 după ce vechiul ceas s-a defectat am primit sarcina să mă ocup de această problemă. Trebuia să căutăm un ceas, unul vechi şi identic cu cel care nu mai funcţiona. Atunci am dat un anunţ în săptămânalul de limba germană Karpaten Rundschau, la Munchen, unde a fost fabricat şi primul ceas . După 2-3 săptămâni am primit un telefon de la Francisc Incze, un braşovean plecat acum 30 de ani din Braşov care a citit anunţul în ziarul Neue Kronstadt Zeitung, care apare pentru românii stabiliţi acolo. El cunoştea pe cineva care avea un muzeu de ceasuri, pe care dorea să-l desfiinţeze. L-a întrebat şi avea un ceas exact ca acela pe care îl căutam noi. Atunci ne-a pus în legătură şi ne-am înţeles asupra preţului care era de 3.000 de euro, un preţ deloc mare pentru un asemenea ceas valoros", povesteşte Zoltan Boer.
Moştenire de familie
Pasiunea pentru ceasurile medievale este moştenire de familie. Braşoveanul a aflat că cel care a montat ceasul din turnul Casei Sfatului, în 1877, este chiar un descendent din familia sa, al cărui nume este inscripţionat pe una dintre piesele interioare. „Josef Both a fost rudă prin alianţă cu mine şi el este cel care a montat ceasul. Am descoperit şi alte ceasuri montate tot de el prin judeţ. Întâmplare sau nu, eu mă ocup acum de acest ceas“, spune amuzat Zoltan Boer.
Foto
De 20 de ani, braşoveanul curăţă şi unge ceasul, de două ori pe săptămână, pentru a funcţiona la parametri normali, şi se ocupă de tot ceea ce presupune întreţinerea lui. Pentru că este inginer, Zoltan Boer a modernizat mecanismele de funcţionare ale bătrânului ceas din Casa Sfatului. Astfel, ca să-şi uşureze munca, Boer a automatizat multe dintre mecanismele orologiului. Ceasornicarul spune că ceea ce face este doar un hobby pentru el.
Zoltan Boer şi-a împărţit ceasul în trei „compartimente“ esenţiale. Partea centrală cu tamburul de diametru mic este mecanismul de ceas, partea din dreapta cu tambur mai mare este mecanismul bătăii sferturilor, iar partea din stânga, mecanismul bătăii orelor. Toate aceste mecanisme sunt reglate de Zoltan Boer.
Clopotul din turn a fost şi el readus la viaţă
Zoltan Boer nu a vrut să se oprească aici, deoarece sunetul clopotului care în urmă cu câteva secole era legat la ceas nu se putea auzi. Iniţial, acesta era acţionat prin intermediul a două ciocane de către mecanismul ceasornicului din turn şi bătea din sfert în sfert de oră. În anii ’60, mecanismul de legătură a fost oprit, pentru că zgomotul era considerat prea mare. Mecanismul a fost demontat la cererea locatarilor din Piaţa Sfatului care se plângeau de zgomotul lui, mai ales pe timp de noapte, când le deranja somnul.
În octombrie 2010, clopotul a fost din nou funcţional. Mecanismul care ajută la acţionarea vechiului clopot cuplat la ceas a fost înlocuit cu unul achiziţionat de la München, dintr-un muzeu de ceasuri, unde a stat 17 ani. Noul mecanism a costat 16.975 de lei şi a fost achitat din fondurile Consiliului Judeţean, iar cel vechi a fost expus la Muzeul de Istorie din Braşov. Clopotul bate zilnic din sfert în sfert de oră, dar pentru că mecanismul este unul mai modern a putut fi programat să nu bată şi noaptea.
Pe aceeaşi temă: