Cum s-a transformat o casă veche săsească într-o bijuterie
0Familia Onuţ, din Braşov, a cumpărat în urmă cu cinci ani o casă veche, în localitatea Prejmer. După tranzacţie au realizat că au intrat în posesia unei locuinţe săseşti din anul 1777, pe care au recondiţionat-o şi au inclus-o în patrimoniul UNESCO.
Imobilul cu numărul 13, de pe strada Pompierilor, din Prejmer (judeţul Braşov), era, în urmă cu cinci ani, încă o casă veche, uitată. Pe atunci, doi soţi au decis să cumpere locuinţa, cu intenţia ca unul dintre părinţii lor să se mute acolo. Familia Onuţ a aflat ce secrete de valoare ascunde casa abia când s-a hotărât să o renoveze.
„La momentul cumpărării, nu am ştiut că era obiect de patrimoniu şi am aflat acest lucru doar când am început să obţinem avizele pentru renovarea ei, fiindcă se afla într-un stadiu avansat de degradare. Când am aflat despre ce este vorba, am decis să facem o restaurare ca la carte, să arate din nou ca o casă săsească, exact aşa cum era la 1777, care este anul oficial al construcţiei“, ne-a explicat Stela Onuţ, un cunoscut artist plastic din Braşov.
Fără sprijin de la stat
Statul nu a finanţat lucrările, din cauza lipsei fondurilor. Singurul sprijin acordat de Oficiul Naţional pentru Restaurarea Monumentelor Istorice a fost o adeverinţă care a ajutat la obţinerea unui credit de 10.000 de euro, cu dobândă mică.
Primul pas pe care l-a făcut Stela înainte de a se apuca de restaurare a fost să trimită un mesaj Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust“, patronată de Prinţul Charles, fundaţie care se ocupă de restaurarea monumentelor istorice. Astfel, a participat la un curs unde a aflat mai multe despre tehnicile de restaurare. Totodată, fundaţia a contribuit la finanţarea lucrărilor pentru faţadă, cu suma de 1.000 de euro. În final, lucrările de restaurare au depăşit 50.000 de euro.
Munca de restaurare nu a fost deloc uşoară, dar, cu ajutorul a doi meşteri specializaţi în renovarea caselor săseşti, Radu Trifan şi Florin Brebeanu, aceasta şi-a recăpătat farmecul de altădată, cu pilaştri (stâlpi care au atât rol decorativ, cât şi de consolidare), ferestre în formă de inimă şi motive săseşti pictate pe faţadă.
„Casa suferise aşa-zise îmbunătăţiri care nu au făcut decât să contribuie la degradarea ei fizică şi estetică. Straturile de tencuială nu au mai permis pereţilor să respire, iar apa se infiltrase în ei“, ne-a explicat braşoveanca, specialist în pictura în stil săsesc.
Doar materiale tradiţionale
Înainte de a începe restaurarea imobilului, constructorii au avut misiunea de a drena apa din curte. Din cauza faptului că în Prejmer pânza freatică este la suprafaţă, apa a afectat foarte mult zidurile casei. În interior s-a decopertat tavanul pentru a ajunge din nou la grinzile originale, s-a dat jos vopseaua lavabilă şi tencuiala din ciment şi s-a tencuit cu mortar tradiţional, din nisip cu var, iar pereţii au fost văruiţi. Acoperişul a fost decopertat, căpriorii înlocuiţi sau trataţi împotriva cariilor, dar la vedere au rămas grinzile vechi. Podeaua a fost şi ea păstrată, dar întărită cu o altă duşumea rezistentă.
Braşoveanca a căutat să mobileze casa cu mobilă veche, cât mai aproape de acele vremuri, şi, fiind pasionată de pictură, a decorat aproape toate piesele din casă cu picturi în stil săsesc. Casa a fost inclusă şi în patrimoniul cultural UNESCO.
Specializată în restaurarea mobilierului
Stela Onuţ (60 de ani) are expoziţii în fiecare an în Braşov, la Sfântu Gheorghe, dar şi în Bucureşti. Lucrările ei au fost expuse începând cu anul 2005 şi în străinătate, la Budapesta, Paris şi Londra. Multe dintre exponatele ei au ajuns în colecţii particulare din Europa.
A pasionat-o mereu pictura pe lemn şi s-a specializat în domeniu, fapt care a ajutat-o enorm la restaurarea mobilierului din casa de la Prejmer. Lucrează după o tehnică veche, care rezistă sute de ani. „Mai întâi pregătesc suprafaţa cu clei de oase, grund de ipsos şi cretă, pigmenţi naturali frecaţi cu emulsie de ou, ulei de in şi ceară de albine ca ultim strat de protecţie“, a precizat Stela Onuţ. În plus, sub stratul de ceară se aplică un lac anticarii. Cu ajutorul talentului ei, Stela Onuţ dă viaţă vechilor dulapuri, oglinzilor, lăzilor de zestre, dar şi altor piese de mobilier. Este cunoscută şi pentru icoanele pe care le pictează. Lucrează însă numai pe lemn vechi şi preferă motivele tradiţionale din Transilvania. Stela Onuţ spune că doreşte ca imobilul pe care l-a restaurat să fie inclus în circuitul turistic. „La subsol am amenajat un atelier de pictură de mobilier, iar turiştii care vin să viziteze Cetatea din Prejmer pot să ne treacă şi nouă pragul, dacă îşi programează cu o zi înainte deplasarea“, spune Stela Onuţ.
Pe aceeaşi temă:
Cetăţile Braşovului, pline de mister
Zcele motive să vizitaţi Braşovul în 2014
Viscri satul vedetă al Braşovului
FOTO Un nou obiectiv turistic. Peştera Laptelui din Poiana Braşov va fi readusă la viaţă