Tradiţie de sute de ani reînviată în nordul Moldovei. Ce înseamnă „botezul cailor“, parada celor mai falnici armăsari
0În comuna Păltiniş din nordul judeţului Botoşani, un vechi obicei presupune blagoslovirea cailor de Bobotează. Zeci de gospodari vin călări la biserică cu cei mai frumoşi armăsari pentru a-i boteza, semn al norocului şi al binecuvântării.
În nordul judeţului Botoşani, aproape de malurile Prutului, se află comuna Păltiniş, un ţinut caracterizat de frumuseţea sălbatică a naturii, dar şi de tradiţii arhaice care se păstrează în lumea satului.
Una dintre cele mai vechi datini de pe teritoriul comunei este obiceiul sfinţirii sau a „botezării“ cailor de Bobotează. Această tradiţie arhaică de la Păltiniş nu a mai fost practicată de aproape un secol. Vineri, 6 ianuarie, un grup de gospodari au decis reînvierea datinei călăreţilor de la Păltiniş.
Cai duşi la biserică cu fanfară şi steaguri
Acest obicei secular de la Păltiniş nu a mai fost practicat cu precădere din cauza pierderii tradiţiei ecvestre medievale. Păltinişenii nu mai trimiteau de mult oşteni călare în armatele Moldovei, caii ajungând mai mult animal de povară şi de tras la plug.La începutul acesteui an, o mână de gospodari din Păltiniş s-au gândit însă să reînvie datina botezării cailor în zi sfântă de Bobotează. „Ne-a venit ideea chiar la începutul anului. Vechile tradiţii au început să se piardă şi este păcat. Ce mai ştiu tinerii despre rădăcinile şi datinile lor. Mai nimic. Aşa că ne-am gândit să reînviem acest obicei arhaic al călăreţilor care-şi duc armăsarii la biserică de Bobotează”, spune Dănuţ Andruş, un gospodar din Păltiniş. Zis şi făcut.
Călăreţii au plecat în alai către biserică FOTO Cosmin Zamfirache
De Bobotează, în jur de 30 de săteni mândri de caii lor au venit cu armăsarii înşeuaţi şi cu frâie de sărbătoare împodobite cu clopoţei. Au fost aleşi cei mai falnici cai, mândria fiecărui gospodar. În centrul satului au încălecat pe bidivii şi în pas de paradă au plecat către cătunul Ivancauţi, la vechea biserică din deal, pentru a-şi „boteza caii”. Călăreţii au străbătut patru kilometri în şaua calul pe un ger de crăpau pietrele, la aproximativ -17 grade Celsius. Asta nu i-a împiedicat însă să stea ţanţoşi în şea şi să glumească. De altfel, drumul n-a fost străbătut oricum. Calea călăreţilor a fost dechisă de o fanfară care intona printre altele „Treceţi batalioane române Carpaţii“ şi „Deşteaptă-te române“, dar şi de un stegar ce călărea un armăsar falnic.
Sfinţirea apei şi a cailor
Odată ajunşi la biserica din Ivancauţi, călăreţii au pornit în goană în jurul lăcaşului de cult strigând tradiţionalul „chiralesa„. Apoi caii au fost aliniaţi lângă peretele bisericii aşteptând sfinţirea apei conform rânduielilor slujbei. După ce mulţimea de credincioşi a fost stropită cu apă sfinţită, a venit rândul cailor să fie ”botezaţi“. Mai precis caii şi călăreţii au fost blagosloviţi şi stropiţi cu apă sfinţită de Bobotează. Obiceiul este cât se poate de firesc pentru oamenii din Păltiniş. Aceştia, de altfel, sfinţesc cu agheasmă toată gospodăria inclusiv pământurile şi animalele.
La biserică a avut loc „botezul cailor„ FOTO Cosmin Zamfirache
„Este un obicei bun ce duce la belşug şi prosperitate în noul an. Fiindcă agheasma sfinţeşte gospodăria şi toate animalele. Ne bucurăm că s-a întors datina asta de demult cu caii. Este foarte frumos”, spune un localnic în vârstă. Totodată „botezarea cailor“ are şi o semnificaţie aparte. ”Aduce belşug la casa omului, dă gospodarului putere de muncă şi face holdele mănoase“, precizează Dănuţ Andruş. După slujba de la biserică, călăreţii au plecat pe un imaş din apropiere şi au desfăşurat diverse concursuri. În primul rând s-a decis al cărui cal este mai frumos şi care este mai voinic. Dealtfel zona era cunoscută în Evul Mediu pentru cavaleria uşoară folosită în vremurile voievodale contra tătarilor în special, cu oşteni recrutaţi din aceste ţinuturi.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Slujbă de Bobotează la malul Dunării. Un scafandru s-a aruncat în apă după cruce