„Tradiţia“ mamelor minore, realitate medievală greu de stopat în secolul 21
0Specialiştii în asistenţă socială, dar şi medicii de la Maternitatea Botoşani au dezvăluit o realitate cruntă, desprinsă parcă din Evul Mediu. Vârsta copilelor care ajung mame este tot mai scăzută, iar unii dintre părinţii acestora, în loc să stopeze fenomenul, îl văd ca pe o tradiţie firească.
Conform statisticilor oficiale, România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul mamelor minore cu vârsta sub 15 ani, şi pe locul doi, după Bulgaria, la numărul de mame cu vârsta sub 19 ani. Practic aşa cum arată Greta Cojocaru, reprezentantul Asociaţiei „Salvaţi copii” din Botoşani, un sfert dintre mamele minore ale Uniunii Europene provin din România.
În judeţul Botoşani, o zonă săracă a României, în jur de 100 de copile cu vârste între 14 şi 18 ani aduc pe lume alţi copii. Există judeţe cu mai multe mame minore înregistrate anual dar la Botoşani specialiştii au descoperit un fenomen îngrijorător. Mai precis, în ultimii trei ani vârsta la care mamele minore aduc copii pe lume este tot mai fragedă.
Mai mult decât atât, fenomenul este greu de stopat având în vedere că există o tradiţie perpetuată cu seninătate în satele sărace, mai ales.
Tot mai multe mame la 14 ani
Carmen Zaboloteanu este şeful Secţiei de Neonatologie de la Maternitatea Botoşani şi unul dintre cei mai apreciaţi medici neonatologi din zona Moldovei.
Anual are de-a face cu sute de copii. Cunoaşte foarte bine fenomenul mamelor minore. Pe baza statisticilor, dr. Carmen Zaboloteanu a sesizat un fenomen îngrijorător. Vârsta mamelor minore care ajung să nască la Maternitate este tot mai fragedă. ”Scade vârsta la care apare prima sarcină. În 2020 au fost 11 gravide care au avut 15 ani şi şapte care au avut 14 ani la prima sarcină. Ceea ce ridică mari semne de întrebare şi stârneşte îngrijorare. Gândiţi-vă sunt şapte fetiţe care la 13 ani au rămas gravide. Dacă în 2019 am avut trei mame de 14 ani, în 2020 am avut şapte mame de 14 ani”, precizează dr. Carmen Zaboloteanu.
Majoritatea covârşitoare a mamelor minore provine din mediul rural. Mai ales cele care nasc la 14-15 ani. Mai exact, conform statisticilor, 86% dintre mamele minore sunt din mediul rural. În plus, cele mai multe au conceput copilul cu un partener major. ”De multe ori tatăl este major, de foarte puţine ori tatăl este de vârstă apropiată”, spune dr. Zaboloteanu.
Tot statistic vorbind, cele mai multe copile care nasc la vârste fragede nu prea au şcoală. Au cel mult cinci clase şi nici nu mai continuă studiile. „Sunt fete care au terminat maxim cinci clase, iar majoritatea, după naştere, nu-şi exprimă dorinţa de a continua studiile”, adaugă medicul neonatolog.
”Este un fenomen care se va perpetua”
Pe lângă înmulţirea dramatică a copilelor care nasc la 14 ani, autorităţile şi-au dat seama că fenomenul mamelor minore este foarte greu de stopat la Botoşani. Principalul factor care întreţine această realitate medievală este, culmea, o tradiţie perpetuată din generaţie în generaţie mai ales în sânul familiilor sărace, de la ţară.
Anişoara Onofraş este asistent medical comunitar în Gorbăneşti, o comună din judeţul Botoşani unde numai anul acesta au fost înregistrat cinci mame minore. Asistentul medical comunitar spune că acestea au primit consiliere şi chiar ajutor de la asociaţiile umanitare.
„În anul 2021 am avut un număr de cinci mame minore care au fost depistate în teren, de asistentele medicale comunitare. Sunt consiliate şi au fost direcţionate pentru a fi luate în evidenţă de medicul de familie. După naştere au fost preluate de asistentele medicale comunitare şi sunt monitorizate cât mai des”, spune Anişoara Onofraş.
Cu toate acestea, asistentul medical comunitar se arată îngrijorat că aceste fenomen este greu de stopat şi controlat cu mijloacele actuale. ”Aceste mame provin în general din familii dezorganizate unde a mai fost istoric de mame minore. Unde mamele nu le explică ce înseamnă sarcină, nu fac educaţie pentru sănătate cu ele. De cele mai multe ori mamele minorelor sunt de acord cu ceea ce se întâmplă pentru că şi ele au avut copil la 16 ani”, spune Anişoara Onofraş.
Această situaţie este confirmată şi de medicul Carmen Zaboloteanu. „Provin din familii cărora li se pare normal acest fenomen. La rândul lor, mamele acestor fete au foarte mulţi copii, i-au făcut foarte repede, şi copiii sunt primiţi în cadrul familiei şi crescuţi la un loc cu ceilalţi fraţi ai mamei. Este un fenomen care se va perpetua. Avem cazuri de fete care au 16 ani şi sunt deja la a doua sarcină. Îngrijorător este faptul că şi lor, mamelor minore, li se pare normal ce li se întâmplă. Nu consideră că ar fi ceva ieşit din comun să nască la 15-16 ani, să zicem. Asta au văzut în mediul lor, este un mod de a ajunge la o împlinire a vieţii lor, şi nu consideră că este o problemă. Este îngrijorător“, spune Carmen Zaboloteanu.
Naşterea unui copil, o formă de evadare dintr-un mediu abuziv
Pe lângă această „tradiţie” a mamelor minore perpetuată din generaţie în generaţie, prin exemplul direct, mai există o cauză fundamentală a perpetuării acestui fenomen. Specialiştii spun că de multe ori, copilele ajunse la vârsta pubertăţii se refugiază în relaţii cu tineri majori, mai mari şi cu 10 ani, tocmai pentru a scăpa din mediul abuziv de acasă. Este vorba despre familii sărace, dezorganizate, cu mulţi copii, în concubinaj, în unele cazuri făcuţi cu parteneri diferiţi şi evident, consum de alcool frecvent.
”Sunt şi motive economice, dar sunt şi motive care ţin de ceea ce se petrece în familia respectivă, adică consum de alcool, familie instabilă, cu părinţi care trăiesc în concubinaj”, spune Anişoara Onofraş.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: