Pensionarii CAP se plâng că nu au primit carduri sociale, deși au venituri mici. „Vecina a luat. Eu, nimic!”

Mii de pensionari din mediul rural au bătăi de cap cu folosirea cardurilor sociale. Unii spun că nu au primit, deși au pensii de CAP, alții mărturisesc că au nevoie de ajutorul rudelor pentru a înțelege cum să-l folosească, iar alții că nici măcar nu știau despre acest ajutor.

Din 10 iunie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început distribuirea cardurilor sociale prin programul ”Sprijin pentru România”. Peste 2.5 milioane de români primesc câte 250 de lei, o dată la două luni, ca sprijin social pentru a-și cumpăra alimente. Este vorba, în special, de familii nevoiașe, persoane cu handicap sau pensionari săraci, cu venituri mai mici de 1.500 de lei. În regiunea nord-est, cea mai săracă din România, au primit aceste carduri peste 480.000 de beneficiari. Printre aceștia, și mii de pensionari din județul Botoșani. Cum se folosește acest card le-a dat mari bătăi de cap mai ales pensionarilor botoșăneni din mediul rural. Aceștia fie nu știau cum să-l folosească, mai ales că au puține surse de informație, fie spun că nu l-au primit, deși au venituri foarte mici. Unii dintre ei nici măcar nu știau de existența acestui program social.

„Când am văzut cardul acela, l-am pupat așa, fără rușine”

Pensionarii din Botoșani, sunt, conform statisticilor, printre cei mai săraci din România fiindcă o pondere importantă o au bătrânii care au lucrat toată viața la CAP și în agricultură. Majoritatea au pensie de 1.000 de lei și își duc viața de pe o zi pe alta, salvați de copiii plecați la muncă în străinătate sau de mica agricultură de subzistență. Acești pensionari de CAP se află în categoria beneficiarilor de carduri sociale.

Pentru bătrânii din satele Botoșaniului, cardurile sociale sunt o adevărată binecuvântare. „Îmi cumpăr ulei, orez, făină. Doamne Ajută, că tare greu îi cu pensia. Mereu mă gândeam ce mai mănânc luna viitoare. După o viață de cărat cu cârca!”, spune o săteancă din Blândești. Un alt localnic din Tocileni, comuna Stăuceni, mărturisește că a rămas singur, cu copiii plecați, și ajungea să ceară uneori vecinilor de mâncare.

„Copiii mă ajută, dar au și ei greutățile lor, că nu de bine au plecat. Ajungeam așa, la sfârșit de lună, să mai cer un mălai, niște ouă, pe la vecini. Și-am muncit la viața mea, nu am stat. Când am văzut cardul acela l-am pupat așa, fără rușine, în fața poștașului”, spune săteanul.

”Dacă nu era fata îl dădeam la gunoi, că nu știam ce să fac cu el”

Bucuria primirii cardului și a celor 250 de lei a fost umbrită la mulți pensionari de faptul că nu știau cum să-l folosească, cum să-l activeze. Majoritatea au avut noroc cu rudele mai tinere sau cu angajații de la magazine.

„Dacă nu era fata îl dădeam la gunoi, că nu știam ce să fac cu el. Plângeam de nervi”, spune aceeași săteancă din Blândești. „Ne ajută mult fetele de la magazin. Pe vecina mea a ajutat-o băiatul. Noi habar nu aveam. Nici unde să sunăm, unde să ne uităm. Abia dacă avem televizor și un telefon amărât”, completează o săteancă din Cerchejeni.

„Nu știu nimic de niciun card și n-am bani nici să trec strada”

Sunt și pensionari care stau și mai rău de-atât, adică nu au primit deloc carduri sociale, deși au tot pensii de CAP, adică în jur de 1.000 de lei.

„Am auzit prin comună că ala a lui Savin a luat, că vecina a luat. Mie nimic. Și eu abia am o mie de lei. Și o văcuță”, spune contrariat un sătean din Blândești.

Alții nici măcar nu au auzit de acest program. Nea Săvel mărturisește că habar nu are de asemenea carduri, deși i-ar prinde bine. Nici măcar nu știe cui să se adreseze ca să pună niște întrebări.

„Nu știu nimic de nici un card și n-am bani nici să trec strada. Cui să mă adresez? Habar nu am”, spun omul.

Întrebați despre această situație, reprezentanții AJPIS de la Botoșani spun că lucrurile țin și de Casa de Pensii, dar mai ales de cei de la nivelul ministerului care se ocupă de selecția beneficiarilor.