Pământul din Botoşani, vânat de americani şi de italieni. Proprietăţile solului care i-a făcut pe investitorii străini să cumpere mii de hectare

Judeţul Botoşani, supranumit în perioada interbelică şi în cea comunistă ”Bărăganul Moldovei” pentru producţiile agricole de bună calitate, începe să-şi recâştige faima de odinioară. În ultimii doi ani, mari companii agricole din Statele Unite, Austria sau Italia cumpără mii de hectare din cel mai fertil pământ al Moldovei.

”Botoşaniul a fost întotdeauna o zonă agricolă. Pământul şi priceperea oamenilor în agricultură reprezintă averea acestui judeţ”, spune Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole din Botoşani. De altfel, renumele Botoşaniului în domeniul agricol datează încă din Evul Mediu. 

Consacrarea a venit la începutul secolului XX când boierii Botoşaniului exportau vagoane întregi de grâu în Germania. În aceeaşi perioadă, Botoşaniul a fost supreanumit de ”Bărăganul Moldovei”. După 100 de ani, faima pământurilor din Botoşani începe să atragă tot mai mulţi investitori străini, care cumpără fără să se codească mii de hectare pe suprafaţa judeţului pentru a le exploata.

Aproape 20.000 de hectare cumpărate de străini

În ultimii doi ani de zile, spun specialiştii în agricultură, tot mai mulţi investitori străini se interesează de terenurile din judeţul Botoşani. Compania germană Agri Pe a cumpărat de exemplu la Frumuşica nu mai puţin de 4000 de hectare de teren arabil. Agraria Nord, cu capital austriac, administra tot 4000 de hectare, iar danezii de la Arland - 1500 de hectare în zona Răchiţi. Totodată, pe Valea Jijiei, cu aproape 1500 de hectare s-au instalat câţiva investitori italieni. 

Totuşi, cel mai mare latifundiar străin din judeţul Botoşani este o firmă americană, Anholt Investment, care a cumpărat întreg fondul agricol al firmelor Agraria şi Arland, însumând peste 6000 de hectare de pământ arabil. Adăugând şi alti investitori preponderenţi italieni, suprafaţa cumpărată de străini în judeţul Botoşani se ridică la 20.0000 de hectare.

”Investitorii străini dezvoltă fonduri de investiţii unde găsesc exploataţii, terenuri unde se poate lucra serios. Apariţia investitorilor străini este şi o consecinţă a creşterii gradului de comasare a terenurilor agricole. Proprietarii de teren au conştientizat că nu se poate face agricultură pe 50 de ari şi în final au ajuns să dea în arendă sau să vândă celor care dispun de tehnologie agricolă performantă.”, spune Cristian Delibaş.

Solurile fertile şi ieftine

Pe lângă suprafeţele uriaşe de teren agricol din judeţul Botoşani, aproape 400.000 de hectare, pământul la Botoşani este de o calitate greu de egalat. ”În judeţul Botoşani se află printre cele mai bune soluri din România. Vorbim aici de cernoziomul cambic de Mileanca. Este un pământ cu proprietăţi uluitoare în domeniul agricol. Aceste tip de sol întâlnit în câmpiile fertile din jurul râurilor Botoşanilor este aur pur pentru cei care vor să facă agricultură. Se remarcă în principal Lunca Prutului, care coboară până către Galaţi”, spune şeful Direcţiei Agricole. 

Totodată, spun specialiştii, acest tip de sol nu are nevoie de pregătiri sau îngrăşăminte speciale pentru a rodi, iar apa pe care o reţine este optimă pentru dezvoltarea culturilor. Unii agricultori susţin că în câmpiile şi luncile Botoşaniului este de ajuns să arunci sămânţa că va rodi. Mai mult, foarte fertil este şi foarte ieftin, ca şi mâna de lucru din împrejurimi. La Botoşani, ţăranii sau chiar marii fermieri care se retrag din agricultură cedează hectarul de pământ la preţuri ce variază între 1500 şi 3000 de euro. 

Pentru investitorii străini este o adevărată pomană, având în vedere că în zona Germaniei, pământuri cu potenţial redus faţă de cernoziomurile Botoşaniului costă şi de trei ori mai mult. Totodată, mâna de muncă, formată din ţărani fără perspectivă în mediul rural, dar foarte pricepuţi în agricultură, este foarte ieftină faţă de ţările de origine ale investitorilor. Cu toate acestea, specialiştii din Botoşani, de la Direcţia Agricolă, spun că tractoriştii de exemplu sunt bine plătiţi  raportându-se la venitul mediu lunar în judeţul Botoşani. Mai precis, pentru 10 ore de muncă pe zi, un tractorist primeşte şi 3500 de lei pe lună.

”Străinii nu ne invadează”

Deşi în ultimii doi ani investitorii străini au reuşit să cumpere suprafeţe uriaşe de teren arabil şi să îl cultive, reprezentaţii Direcţiei Agricole spun că nici pe departe nu este vorba de un pericol. ”Aceşti investitori în primul rând au o tehnologie avansată, apoi în judeţul Botoşani sunt 400.000 de hectare de teren agricol în timp ce străinii deţin doar 20.000 de hectare. Restul de 380.000 de hectare sunt exploatate de agricultorii botoşăneni, mulţi dintre aceştia folosind tehnologii avansate  şi practicând cu succes agricultura ”, spune Cristian Delibaş.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Idei de afaceri: Aţi auzit de triticale? Sunt mai profitabile decât grâul

Fermierii se tem de ce-i mai rău. O invazie de şoareci ca în 2014 lasă Bărăganul fără pâine

Fonduri în agricultură pentru tineri. Ce condiţii trebuie îndeplinite