Originea câinilor. Studiile arată că aceştia s-au domesticit singuri
0Originea câinelui, dar şi domesticirea acestuia de către om este o chestiune cât se poate de disputată în mediul ştiinţific. Câinii provin dintr-o specie de lup din zona asiatică, specie dispărută astăzi.
Sunt numeroase rase de câini, cu caracteristici foarte diferite şi totodată cu specializări la fel de diferite, de la câini de apartament şi până la temuţii câini de luptă. Cu greu s-ar putea spune că au un strămoş comun datorită acestei diversităţi. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă cred că toate rasele de câini, dar şi lupii cenuşii de astăzi au acelaşi strămoş. Studiile nu au reuşit să rezolve însă pe deplin puzzle-ul domesticirii şi transformării radicale a lupilor în câinii de astăzi. Au fost emise însă câteva teorii despre originea câinelui, considerat cel mai bun prieten al omului.
Lupul şi câinele împart acelaşi strămoş puţin cunoscut
Din start s-a pus problema originii câinilor. Este cunoscută teoria prin care câinele a fost, la origini, un lup cenuşiu domesticit, acum câteva zecii de mii de ani. Noile studii genetice arată însă că de fapt lupul cenuşiu şi câinele sunt un soi de veri şi că strămoşul comun este de fapt altul.
Este vorba despre o specie de lup care a trăit în paleolitic, în timpul Epocii de Gheaţă. Acesta era contemporan cu marile carnivore precum hiena sau tigrul cu dinţii spadă. Specialiştii spun că acest strămoş comun a dispărut, într-un proces de extincţie, în care au fost antrenate şi celelalte mari carnivore ale Epocii de Gheaţă. Ar fi rezultat două specii de lup, dintre care una a avut exemplare care au ajuns să fie domesticite de om.
Lupii mai prietenoşi, câinii de astăzi
De-a lungul mileniilor, omul a luptat contra marilor prădători. Inclusiv lupii au fost ucişi în mod repetat pentru a înlătura pericolul asupra turmelor şi a competiţiei pentru hrană.
Cea mai veche mărturie a distrugerii populaţiilor de lup de către om vine din Grecia Antică, acolo unde Solon, celebrul lider atenian, punea un premiu pentru fiecare lup vânat. Totuşi o parte a lupilor prietenoşi au fost acceptaţi pe lângă comunităţile umane încă din paleolitic. Propriu-zis, aşa cum se arată şi în lucrarea ”People and the dogs: A genetic love story”, lupii prietenoşi au ajuns să trăiască alături de comunităţile de vânători paleolitici încă de acum 40.000 de ani.
Cel puţin asta reiese şi în urma studiilor făcute de Krishna Veeramah de la Stony Brook University din New York. Specialistul crede că procesul de domesticire a început atunci când o populaţie de lupi s-a mutat la marginea unei tabere de vânători să mănânce resturi. Probabil în timpul unei ierni geroase cu puţină pradă. ”Lupii care erau mai puţin agresivi şi mai uşor de îmblânzit au fost acceptaţi şi lăsaţi să stea în jurul taberei”, spune specialistul american pentru BBC.
Totodată Maria Lahtinen de la Finnish Food Authority arată acelaşi lucru. Oamenii nu puteau consumau prea multă proteină, aruncau o parte din resturile vânate, iar lupii mai prietenoşi se apropiau şi consumau aceste resturi, reuşind în felul acesta să se creeze o apropiere şi mai apoi o interdependenţă între om şi animal.
Procesul a fost însă unul deosebit de complex. Primele mărturii clare ale prezenţei câinilor în comunităţilor umane, în Europa sunt abia din perioada neolitică. Mai precis, este vorba despre un mormânt neolitic din Irlanda, unde a fost descoperit şi scheletul unui paleo-câine, vechi de aproximativ 6.700 de ani.
Specialiştii consideră că de fapt trecerea de la lup la câine a fost deosebit de complexă şi de lungă durată. De la tolerarea lupilor prietonoşi şi până la utilizarea câinelui ca animal de companie a fost un drum de câteva mii de ani.
Câinii s-au domesticit singuri şi vin din Asia
Sunt şi cercetători care spun că de fapt câinii s-au domesticit singuri. Au descoperit că pot găsi hrană uşor în jurul comunităţilor umane şi că sunt toleraţi de oameni. Primii câini nu aveau stăpân şi trăiau liberi prin satele neolitice.
”În timp ce oamenii nu aveau niciun beneficiu de pe urma acestui proces, de-a lungul timpului s-a dezvoltat o relaţie de simbioză cu aceaste animale, în cele din urmă evoluând în speciile canine pe care le vedem astăzi”, spune Khrisna Veeramah pentru BBC.
Cu alte cuvinte, tot procesul a început prin acomodarea lupilor prietenoşi cu oamenii, fără ca omul să fi fost implicat într-un proces de domesticire conştient. Lupii care îndrăzneau să se apropie de comunităţile umane şi mâncau resturile, fără să fie agresivi, s-au îmblânzit deci singuri, rămânând aproape de oameni.
”Aceşti lupi au avut un avantaj asupra celorlalţi membrii ai speciei(...) Aceasta este o auto-domesticire. Noi nu am domesticit câinii. Ei s-au domesticit singuri”, spune Laurie Santos, directorul Canine Cognition de la Yale University pentru Smithsonianmag. Procesul ar fi început undeva acum 40.000 de ani, iar specialiştii au identificat ca origine a primilor câini, ţinuturile asiatice. În special este vorba despre China şi Mongolia.
Alţi specialişti au identificat un tip de paleo-câine şi în Europa, dar se presupune că aceştia au dispărut în urma migraţiei exemplarelor asiatice către Europa şi încrucişarea naturală cu acestea. Probabil din perioada neolitică, omul a observat beneficiile traiului alături de câini. Au început să-i folosească pentru pază, vânătoare şi mai târziu, în Epoca Bronzului şi pentru atac.
Omul a intervenit apoi în selecţionarea raselor în funcţie de nevoile pe care le aveau, reuşind să creeze diversitatea de astăzi.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Norvegia interzice creşterea a două rase de câini. Motivul din spatele deciziei