Misterioasele catacombe medievale ce pun în pericol centrul unui oraş. Ce spun legendele

La anumite intervale, suprafeţe întregi din carosabil, trotuare sau chiar parcări din municipiul Botoşani sunt înghiţite de pământ. Reţeaua de catacombe şi pivniţe vechi de peste cinci secole nu a fost niciodată cartografiată şi încă reprezintă un mister.

Centrul Istoric al municipiului Botoşani este unul dintre cele mai bine conservate ansambluri urbane de secol XIX şi început de secol XX din România. Construit, la scară redusă, pe modelul oraşului german Leipzig, acest ansamblu stă pe un strat medieval, vechi de mai bine de 500 de ani, inclusiv pe o reţea de catacombe, tuneluri medievale şi pivniţe negustoreşti, toate foarte vechi şi puţin cunoscute ca întindere şi structură. Din cauza acestor reţele misterioase, necartografiate, au loc periodic fenomene îngrijorătoare. Astfel, zone din carosabil, din parcări sau trotuare se surpă, lăsând în urmă cratere adânci. 

O legendă urbană a Botoşaniului

Întemeiat de către români şi mai ales de către negustorii armeni, cel mai probabil în secolul al XIV-lea, pe drumul comercial ce lega cetăţile de la Marea Neagră de târgurile Poloniei şi Balticii, Botoşaniul era un târg deschis, fără ziduri de apărare. 

Din cauza repetatelor năvăliri tătărăşti, au fost amenajate în subteran mai multe tuneluri care duceau în zonele împădurite din jurul oraşului şi mai târziu, din secolul al XV-lea, la Mănăstirea Popăuţi, singura structură fortificată din zonă. „Botoşaniul, fiind târg comercial deschis, era afectat de numeroasele năvăliri ale tătarilor. Asta făcea ca oamenii să găsească soluţii pentru a supravieţui. Se vorbeşte despre un refugiu pe sub pământ care ducea până la mănăstirea Popăuţi. Nu este însă, deocamdată, dovedit ştiinţific aşa ceva”, spune istoricul Dănuţ Huţu, director la Direcţia de Cultură Botoşani. 

Locuitorii municipiului cred însă cu tărie în aceste poveşti locale. „Ştiu de la bunicul meu, care a văzut în pivniţele evreilor ce aveau magazine în Botoşani, că erau tuneluri. Unele duceau unde-i acum parcul, înainte era pădure acolo, altul ducea la Popăuţi. Erau tuneluri mari, să încapă cu tot cu vitele”, spune Marcel Iosif, un botoşănean în vârstă. Catacombele erau un refugiu inclusiv pentru ţăranii din zonele învecinate.

Străzi şi trotuare surpate

Existenţa cel puţin a unor beciuri medievale de mari dimensiuni este însă dovedită încă de acum cinci decenii. Muncitorii care lucrau în anii 80 la construcţia unui mare magazin central în Centrul Istoric al Botoşaniului. dar şi cei care au dărâmat, pentru a face loc blocurilor, o parte din oraşul vechi, au dat peste pivniţe boltite de dimensiuni uriaşe. Existenţa pivniţelor a fost documentată apoi de specialişti precum Eugenia Greceanu. La începutul anilor 2000, beciurile şi catacombele din subsolurile Botoşaniului au început să dea bătăi de cap administraţiei locale. 

Numai în 2014, bucăţi întregi de carosabil s-au surpat în două zone din Botoşani, una în apropiere de Centrul Istoric, cealaltă aproape de cartierul Bucovina. În plus, o parcare din centrul vechi s-a surpat parţial. Până în prezent, au avut loc numeroase surpări, mai ales în preajma Centrului Istoric, dar şi în zonele cu case vechi. Anul acesta, au apărut alte surpări într-o parcare, pe carosabil şi pe un trotuar. „Este o zonă fierbinte. Ştiţi bine că am avut evenimente neplăcute în Centrul Vechi cu surpări”, mărturiseşte şi fostul primar al Botoşaniului Cătălin Flutur. 

Aceste surpări reprezintă un pericol în zonă, mai ales că nu se ştie nimic despre această reţea de catacombe şi beciuri. „Nu ştim exact unde se află şi ce se află în subteran”, precizează Dănuţ Huţu.

„Vrem să le confirmăm din punct de vedere ştiinţific”

Tocmai de aceea, Primăria Botoşani şi specialiştii în domeniu au început un proiect cu finanţare europeană pentru a afla unde sunt catacombele şi mai ales pe ce distanţă se întind. În plus, vor să afle şi cum poate afecta infrastructra pentru a evita o catastrofă. „Este clar că intervenţiile în infrastructra rutieră au relevat existenţa acestor structuri, acestor beciuri. Intenţia noastră este să le confirmăm din punct de vedere ştiinţific, mai ales să vedem dacă sunt conectate între ele şi pe ce distanţă. Este un proiect cu finanţare europeană, accesat de Primărie şi încercăm prin metode non-invazive să scanăm Piaţa 1 Decembrie în special.”, precizează Dănuţ Huţu. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Oraşul secret din subteranul „patriei cutremurelor” din România. Ce poveşti fabuloase ascunde locul

Catacombele Braşovului, transformate din depozit de muniţie în primul muzeu „new media” din România