Locul din România unde fetele învaţă să facă plăcinte încă de dinainte de a afla tainele alfabetului. Deliciile sunt produse după reţete vechi de sute de ani
0Localnicii din comuna Stăuceni, judeţul Botoşani, păstrează o adevărată tradiţie a plăcintelor. Fetele din localitate încep să deprindă de la mame „învârtitul“ plăcintelor încă de la vârsta la care învaţă şi alfabetul, iar oamenii locului spun că obiceiul este păstrat de sute de ani.
Există o varietate uluitoare de modele şi umpluturi, dar sunt preferate cele tradiţionale, cu brânză de oi şi mărar. De altfel, plăcintele au devenit un brand al comunei şi anual se organizează un festival al plăcintelor, pe 10 ianuarie, acolo unde gospodinele îşi expun cele mai reuşite creaţii.
Din generaţie în generaţie, la Stăuceni, fetele învaţă să facă plăcinte FOTO Cosmin Zamfirache
„Plăcintele sunt un adevărat brand al comunei. Se fac de sute de ani, după o reţetă păstrată din moşi-strămoşi. Nu există femeie să nu ştie să facă plăcinte la Stăuceni. Eu am învăţat de la mama, când eram mică. A început ca o joacă cu aluatul, după care, uşor-uşor, am învăţat. Mama, la rândul ei, a învăţat de la bunica şi tot aşa“, spune Maria Răileanu, săteancă din Stăuceni.
Fiecare generaţie şi-a pus însă amprenta. De exemplu în ultimele decenii au apărut „trandafiraşii“, plăcinte de dimensiuni mai mici şi umpute cu brânză dulce de vacă. „Noi am învăţat de la părinţi şi de la bunici. Se făceau la cuptor. Dar în timp au mai apărut şi îmbunătăţiri.Contează însă ca aceste plăcinte să conţină doar ingrediente naturale“, spune Felicia Cuciureanu, localnică.
Plăcintele au diferite forme FOTO Cosmin Zamfirache
Festivalul plăcinetelor, care a avut loc în weekendul trecut, este o ultimă petrecere înainte de post şi aici sunt invitaţi doar gospodarii în adevăratul sens al cuvântului. „După felul cum face plăcintele se vede gospodina cea mai pricepută. Aşa se alegea înainte şi nevasta, să fie bună gospodină“, spune un sătean venit la petrecerea gospodarilor. Evident, pe lângă plăcinte au fost servite tot soiul de bunătăţi tradiţionale, inclusiv sarmale cu piept de raţă sau tochitură de berbec.
Gospodinele vine cu plăcinte la festival FOTO Cosmin Zamfirache
Festivalul Plăcintelor respectă o tradiţie la fel de veche ca şi preparatul culinar, în sine. Mai precis continuă şezătorile moşilor de iarnă care era ţinute încă din evul mediu în comunităţile rurale. Din aceea perioadă gospodarii satului se adunau pentru a pomeni morţii, dar şi pentru o ultimă petrecere înaintatea marelui post al Paştelui.
”Reprezintă o tradiţie mai veche, reînviată de acum 15 ani în comuna Stăuceni. Este o formă de a păstra tradiţie şi mai ales sudează comunitatea. Oamenii se întâlnesc, discută, leagă prietenii”, spune un sătean din Stăuceni prezent la Festivalul Plăcintelor. Fiecare gospodar aduce mâncare şi îi invită pe ceilalţi la masă. În esenţă este şi un fel de demonstraţie a calităţilor de gospodină.
Plăcinte după reţete medievale
Oamenii din Stăuceni spun că reţetele de plăcintă sunt aceleaşi ca acum câteva sute de ani. Maria Răileanu spune că la început erau poale în brâu, celebrele plăcinte cu brânză şi mărar, cu aluat împletit. Apoi formele s-au diversificat în timp, la fel şi ingredientele. La festival dar şi la zile de sărbătoare, oricâte inovaţii ar fi apărut, tot cele tradiţionale sunt gătite şi servite oaspeţilor. „Ele sunt cartea noastră de vizită.
Festivalul plăcintelor este şi un adevărat bal al gospodarilor FOTO Cosmin Zamfirache
Este o reţetă veche de tot pe care orice femeie din Stăuceni o respectă. Fiecare realizează şi plăcinte cu modele noi, cu alte umpluturi, cum are fiecare imaginaţia, dar la sărbătoare plăcintele de la bunici şi străbunici se fac. Acelea făcute la cuptor. Sunt şi foarte gustoase. Ele ies doar dacă sunt făcute din ingrediente naturale“. spune localnica din Stăuceni.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Povestea turtelor făcute de mamaie Maria. Gustul de altădată, readus pe mesele oamenilor