Jocul ”Căiuţilor albaştri” de la Hlipiceni un obicei unic în România, pornit de la o legendă căzăcească de aproape 100 de ani
0În judeţul Botoşani,o zonă renumită pentru tradiţiile specifice sărbătorilor de iarnă se remarcă un obicei aparte: jocul ”căiuţilor albaştri” din Hlipiceni. Dansatorii îmbrăcaţi în albastru evocă o legendă căzăcească veche de aproape 100 de ani.
La Hlipiceni un vechi sat de ruteni din nordul judeţuui Botoşani, este păstrat cu sfinţenie un obicei de iarnă unic în ţară. ”Căiuţii albaştri” cum li se spune dansatorilor îmbrăcaţi în uniforme care imită o trupă de cavalerie a cazacilor, ies la urat în Ajunul Anului Nou şi bat satele deplângând soarta Romanovilor.
Împletire de tradiţie româneşti şi ucrainene
”Căiuţii albaştri” reprezintă un obicei pornit de la o legendă de la graniţa României cu Ucraina, acolo unde se află defapt satul Hlipiceni. Dansul lor este o îmbinare a tradiţiei ucrainiene cu obiceiuri româneşti de Anul Nou. Dealtfel Hlipiceniul unde a apărut această tradiţie, este un sat întemeiat de români şi de ruteni, veniţi din zona Ucrainei. ” Ţin minte că eram copil şi bătrânii, chiar şi moşii mei, vorbeau un fel de rusă între ei. Ca un limbaj pe care alţii nu îl pricepeau. Satula cesta a fost fondat de ruteni, defapt şi numele vine din rusă de la hleba care înseamnă pâine”, spune vicerprimarul din comuna Hlipiceni Ghiorghiţă Hrapciuc.
Dansul ”caiutilor albastri” de la Hlipiceni FOTO youtube
Jocul ”Căiuţilor albaştri” se aseamănă cu cel al căluţilor de Anul Nou din toată ţara dar se deosebeşte prin îmbrcăcămintea, anumite motive populare, mişcări de dans dar şi legenda care stă la baza lui. Ansamblul ”Căiuţilor albaştrii”, care colindă casele în seara de Anul Nou, este format din 15-20 de dansatori, atent selecţionaţi. Aceştia poartă o ţinută tradiţională cu o mantie albastră care aduce aminte de uniforma cazacilor de pe Don din secolul al XIX lea.
Legenda cazacilor albaştri
Bătrânii spun că potrivit legndei, în secolul al XIX lea, după Războiul de Independenţă, când trupe ruseşti au tranzitat ţara, la Hlipiceni a staţionat un detaşament de cavalerie căzăcesc. Mulţi dintre cazaci s-ar fi căsătorit cu localnicele şi cu timpul, măcinaţi de dorul nevestelor şi al copiilor s-ar fi întors la Hlipiceni stabilindu-se aici. Obiceiul ”Căiuţilor albaştri” s-a născut mai târziu, la începutul secolului al XX lea, după asasinarea familiei Ţarului Nicolae al II lea al Rusiei.
”Căiuţii albaştrii” de la Hlipiceni au mantiile albastre FOTO you tube
Cazacii rămaşi la Hlipiceni ar regretat că nu se aflau în serviciu pentru a-şi salva stăpânul. În semn de căinţă şi aducere aminte, colindă cu tot detaşamentul satele. ”Este un obicei unic în România. O împletire de tradiţii, care arată o convieţuire armonioasă şi o îmbinare uluitoare de culturi aici în nordul României. Vrem să îl păstrăm timp cât mai îndelungat acest obicei,păstrat cu străşnicie în sat”, spune şi priamrul din Hlipiceni,Marian Luchian.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
FOTO Vălăretul din Voineşti, obicei străvechi de la Vaslui