Ce parte a corpului uman ne face unici în regnul animal. Nimeni nu ştie cu exactitate ce rol are
0Una dintre cele mai misterioase părţi ale corpului uman, este, culmea, bărbia. Suntem singura vieţuitoare de pe faţa pământului care are această protuberanţă a craniului, iar oamenii de ştiinţă încă nu ştiu la ce foloseşte şi cum a apărut.
Omul este o fiinţă complexă inclusiv din punct de vedere anatomic. Specialiştii cunosc însă cum funcţionează organismul uman şi la cel folosesc părţile corpului. Ei bine, toate în afară de una.
Este vorba despre bărbie, o parte a craniului la care puţini s-ar gândi. Bărbia, această protuberanţă a craniului este un adevărat mister anatomic. Oamenii de ştiinţă deocamdată cum s-a format, având în vedere că utilitatea ei este incertă.
Cert este că suntem singura specie de pe Pământ care are bărbie. În plus, homo sapiens sau omul modern, este singurul hominid cu această prelungire a craniului. Niciun al hominid nu a avut-o.
Bărbia, semnul omului evoluat
Ed Yong, un important cercetător spune că omul modern este singura fiinţă de pe Pământ şi din istoria Terrei care a avut şi are bărbie. De exemplu, niciun alt strămoş al omului modern nu a avut această prelungire a craniului, în partea sa inferioară. Nici măcar Omul de Neanderthal. Craniile acestora nu aveau această prelungire osoasă.
De asemenea, James Pampush de la Duke University precizează că bărbia este cea care evidenţiază omul modern în regnul animal şi chiar în sânul familiei sale, a primatelor. Bărbia a devenit semnul apariţiei omului modern. Nimeni nu ştie însă de ce, când şi pentru ce au oamenii moderni bărbie. Numeroşi specialişti şi-au dedicat cercetările acestei părţi, aparent banale, a corpului uman, dar care se dovedeşte a fi cea mai misterioasă ca funcţionalitate şi origini.
Consumul de carne şi originea bărbiei
Sunt cercetători care cred că bărbia a apărut după milioane de ani de evoluţie, mai ales după ce omul a început să consume carne. La început crudă şi greu de mestecat. Atunci s-ar fi dezvoltat muşchii maxilarului iar pentru a susţine aceste efort, a apărut această prelungire a craniului.
Flora Groning, un antropolog de la Universitatea din York, Marea Britanie, împreună cu colegii săi au făcut mai multe teste privind capacitatea maxilarului de a face faţă masticaţiei, mai ales când este vorba despre carne şi alte alimente dure.
Raportul cercetărilor a fost publicat în ” American Journal of Physical Anthropology” şi arată că bărbia ar ajuta, într-un anumit grad, maxilarul în timpul masticaţiei. Pe de altă parte, alţi specialişti printre care şi Nathan Holton, antropolog la Universitatea din Iowa, SUA, susţin că de fapt bărbia nu are nimic de-a face cu susţinerea maxilarului împotriva stresului provocat de mestecarea cărnii în special.
De altfel, hominizi precum Omul de Neanderthal sau Homo Erectus, care mâncau carne, inclusiv precar preparată termic, nu aveau bărbie.
Graiul articulat şi apariţia bărbiei
Alţi specialişti sunt de părere că bărbia a început să se formeze odată cu graiul articulat. Mai precis, a fost o reacţie anatomică la modul nostru unic de a comunica în lumea animală.
Conform acestei teorii, bărbia proteja maxilarul împotriva stresului provocat de contracţie anumiţilor muşchi ai limbii. Această teorie a fost publicată în revista ”Medical Hypotheses” în 2007, de un grup de studenţi la doctorat, la aceea vreme, de la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă.
O reminiscenţă a evoluţiei
Niciuna dintre teoriile mai sus menţionate nu au fost considerate pe deplin concludente de comunitatea ştiinţifică, la nivel mondial. O altă teorie care a câştigat mult teren este aceea că bărbia este de fapt o simplă reminiscenţă a evoluţiei, fără un rol extraordinar. Mai precis, este ceea ce a rămas după micşorarea feţei omului modern. Sau este o rămăşiţă anatomică a perioadei în care hominizii aveau craniile mai lunguieţe.
Nathan Holton de la Universitatea din Iowa, de exemplu, sugerează că bărbia este legată de reducerea facială a hominizilor în perioada Pleistocenului. Au fost efectuate şi studii, în acest sens, prin care s-a încercat observarea evoluţiei bărbiei pe categorii de vârstă.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Boala care duce la pierderea dinţilor. Care sunt primele semne şi cum o putem preveni