Relaţiile bune ale judeţului Bistriţa-Năsăud cu Moldova apar până şi pe stemă. Ce ascund simbolurile acesteia
0Cine-ar fi crezut că relaţiile bune pe care această zonă le-a avut cu Moldova vor fi „stipulate” până şi pe stema judeţului? Ei bine, printre simbolurile pe care aceasta le conţine se numără bourul, care face aluzie la posesiunile deţinute de domnii Moldovei în zonă şi la relaţiile existente în Evul Mediu între domnii Moldovei şi aceste ţinuturi.
Stema judeţului Bistriţa-Năsăud a fost adoptată printr-o hotărâre de Guvern din anul 1998. Aceasta se compune dintr-un scut împărţit în patru. În primul cartier, pe fond albastru, regăsim o acvilă naturală cu un scut de argint pe piept cu iniţialele VRR (Virtus Romana Rediviva) care ţine în cioc o cruce ortodoxă de aur. La baza acvilei mai găsim o carte deschisă de culoare albă.
În cel de-al doilea cartier, pe fond galben apare lupoaica cu Romulus şi Remus, iar în cel de-al treilea cartier, pe fond roşu este conturat un scut cu marginile neregulate, în interiorul căruia se află capul de bour, cu o stea de aur între coarne.
În cel de-al patrulea cartier regăsim un personaj îmbrăcat în costum popular care ţine în mâna dreaptă o suliţă, iar în cea stângă un scut cu un ornament floral.
Potrivit istoricilor, acvila, iniţialele VRR, lupoaica cu Romulus şi Remus reprezintă originea latină a poporului român. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deţinute de domnii Moldovei în zonă şi la relaţiile existente în Evul Mediu între domnii Moldovei şi aceste ţinuturi.
Simbolurile sunt completate de personajul îmbrăcat în straie populare, care aminteşte de grănicerii români din Năsăud.
Stema Bistriţei între struţ şi Andrei Mureşanu
Ceva mai „aproape” de aceste ţinuturi este stema Bistriţei, care a fost elaborată în anul 1993. Aceasta se compune dintr-un scut împărţit în trei. În primul cartier pe fond galben regăsim statuia lui Andrei Mureşanu, în al doilea pe fond albastru apare reprezentată cetatea cu un scut cu capul de bour. În cel de-al treilea cartier, pe fond roşu se află un cap de struţ care are în cioc o potcoavă de aur.
Stema oraşului Bistriţa (Foto: panoramio.com)
Capul de bour de pe construcţia care reprezintă fosta cetate a Bistriţei indică legăturile existente în Evul Mediu între oraşul Bistriţa şi Ţara Moldovei, monumentul lui Andrei Mureşanu face aluzie la rolul locuitorilor în lupta de emancipare naţională, iar struţul este un vechi simbol al acestei aşezări.
Struţul este singurul element constant de pe stema Bistriţei din 1300 şi până astăzi. Istoricii spun că struţul este un simbol al faptului că oraşul a sprijinit dinastia d`Anjou în lupta cu nobilimea maghiară.
În secolul al XIII-lea, când Casa d`Anjou a revendicat tronul Regatului Ungariei, nobilimea maghiară s-a împotrivit. Familia regală a solicitat atunci ajutorul oraşelor despre care se ştia că se opuneau nobilimii maghiare. Printre oraşele care au oferit sprijinul familiei regale s-a numărat şi Bistriţa. Oraşul a primit drept recompensă autonomie, iar regele a dat oraşului stema care reprezenta un struţ cu o coroană pe cap, un coif de cavaler şi un scut care avea pe el crinii Casei d`Anjou.
Vă mai recomandăm:
Oaia, simbolul Teleormanului,element prezent pe toate stemele judeţului
Cartea de vizită a judeţului Tulcea: braţele Dunării, peştele şi crucea paleocreştină