Cel mai bogat transilvănean din perioada interbelică. Războiul luxului nobiliar: terenuri, păduri, castele
0Cu greu un istoric va putea spune care a fost cea mai bogată persoană sau familie din Transilvania în perioada interbelică. Cert este că întreaga Transilvanie era împărţită de diverse familii nobiliare, precum Kendeffy sau Banffy care au apelat la căsătorii aranjate pentru a-şi spori şi asigura averile.
Care a fost cea mai bogată persoană din Transilvania în perioada interbelică? Aceasta este una dintre întrebările la care nu s-au hazardat să răspundă istoricii, întrucât nu există date exacte despre cei mai avuţi ardeleni.
„Din păcate perioada interbelică nu a fost studiată din punctul acesta de vedere aşa cum ar trebui. Nu cred că vreun istoric poate să spună cu exactitate cine a fost cel mai bogat din Transilvania în acea perioadă”, spune Tudor Sălăgean directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care însă confirmă informaţia potrivit căreia cele mai bogate familii în acea perioadă erau cele nobiliare.
Unul dintre zvonurile care însă nu a fost confirmat de niciunul dintre istorici spune că cea mai bogată familie ar fi Kendeffy, una dintre cele mai vechi din Transilvania.
Familia Kendeffy s-a înrudit până şi cu Vlad Ţepeş şi Mircea cel Bătrân
Povestea acestei familii şi mai ales îndârjirea cu care au apelat la tot felul de alianţe pentru a-şi păstra averea şi a o spori este dezvăluită de pagina Ascuns în Transilvania. Potrivit acesteia, pe parcursul celor 8 secole de existenţă, familia Kendeffy (sau Cândea) a reuşit să se înrudească prin căsătorie cu mai toate familiile maghiare nobile din Transilvania şi chiar cu domnitori precum Mircea cel Bătrân şi Vlad Ţepeş.
Se spune că în secolul al XVIII-lea, averea familiei Kendeffy o întrecea pe cea a familiei regale, însă nu există date exacte despre ce bogăţii deţineau nobilii.
Nici nu e de mirare faptul că concurează pentru cea mai bogată familie din Transilvania dacă luăm în calcul faptul că în anul 2006, moştenitorii familiei cereau restituirea a peste 12.000 de hectare de teren, din patru localităţi şi din oraşul Petrila, precum şi din Parcul Naţional Retezat şi din Parâng. Doar suprafaţa situată în Parcul Naţional Retezat se întindea pe 4.000 de hectare.
Avocatul moştenitorilor declara în 2006 pentru comisia de fond funciar că din datele deţinute, familia Kendeffy pe care o reprezenta ar fi proprietara a aproximativ 50.000 de hectare doar în judeţul Hunedoara.
Una dintre „perlele” familie era castelul de la Sântămăria Orlea, care a şi fost folosit ca reşedinţă. Acesta a fost ridicat în 1782 de către Elek Kendeffy în stil baroc şi modificat în 1871-1875 în stil neo-gotic. Un parc superb în stil englezesc acompania castelul. Familia Kendeffy a locuit aici până la naţionalizarea din 1947.
Moştenitorii familiei Banffy retrocedează zeci de mii de hectare de pădure şi clădiri din centrul Clujului
O altă familie nobiliară care-şi poate adjudeca titlul de cea mai bogată din Transilvania în perioada interbelică este Banffy. Retrocedările moştenitorilor sunt şi de această dată o dovadă a bogăţiei acestei familii.
Potrivit presei locale mureşene, moştenitorii grofilor au depus cereri de retrocedare pentru păduri care se întind pe 25.000 de hectare în judeţul Mureş, precum şi importante clădiri din centrul oraşului Cluj-Napoca. Una dintre clădirile câştigate deja după ani buni de procese de către moştenitori este situată în centrul oraşului Cluj-Napoca şi este evaluată la 2,5-3 milioane de euro potrivit realitatea.net.
Vă mai recomandăm: