Când arta e mai mult decât văz. Cum au fost transformate tablourile unui sas de la 1900 astfel încât să fie „simţite” de cei care nu văd
0Muzeul din Bistriţa oferă şansa nevăzătorilor să „simtă” tablourile unuia dintre cei mai apreciaţi pictori saşi de la început de 1900, printr-o metodă inedită. Instituţia, împreună cu un sculptor, a realizat 10 variante tactile ale tablourilor, care au luat forma unor sculpturi 2D.
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud este printre puţinele din ţară care are la toate casele memoriale şi secţiile din judeţ prezentări în braille, pentru nevăzători. De asemenea, instituţia a transpus mai multe texte în limbajul folosit de cei care nu văd.
În urmă cu câteva zile, instituţia a mai făcut un pas şi le-a dat şansa nevăzătorilor din Bistriţa-Năsăud să „simtă” picturile lui Norbert Thomae, unul dintre cei mai apreciaţi pictori saşi care a trăit în Bistriţa în 1900.
„Suntem printre primele muzee din Transilvania care a început să traducă texte în braille, iar acum avem un alt proiect inedit, care vine în sprijunul nevăzătorilor, care ajuns astfel mai aproape de pictură”, a precizat directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş.
Proiectul a presupus transformarea a 10 picturi în sculpturi 2D. În spatele proiectului s-a aflat sculptorul Mircea Mocanu, care a recunoscut la vernisajul expoziţiei că a fost puţin încurcat de cerinţa muzeului.
Planşele bidimensionale au fost aşezate chiar sub tablourile pe care le înfăţişează. Acestea sunt din lut, fiind adăugate şi alte materiale care să le transmită celor care le pipăie ce a vrut să transmită artistul.
Este reprodus un portret al pictorului, care conţine ochelari din metal, dar şi un peisaj din Bistriţa, pentru care sculptorul s-a folosit de vată pentru a reda norii. Printre tablourile transformate se numără şi cel al unei tinere cu pălărie. Pentru varianta dedicată nevăzătorilor s-au folosit bucăţi din pânză, care au compus pălăria tinerei.
Cei care vor să vadă expoziţia pot să compare tablourile lui Thomae cu varianta sculptată (Foto: Bianca Sara)
„Noi nevăzătorrii avem şi noi nevoie de anumite lucruri. Să putem să ne dăm seama de anumite tablouri, de anumite lucruri, pe care noi nu le vedem. Am studiat cu atenţie aceste lucrări. Vreau să felicit din tot sufletul pentru efortul realizat pentru aceste lucrări, care cred că sunt aproape identice cu tabloul de pe perete. Am pus mâna pentru prima dată pe aşa ceva şi mi-am dat seama din prima ce reprezintă. Nevăzătorii din Bistriţa au şansa să se obişnuiască cu arta tactilă. Sunt nişte lucruri care ne îmbogăţesc imaginaţia şi cultura”, explică Iacob Pop, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Bistriţa.
Dacă pentru unii nevăzători care şi-au pierdut vederea la un moment dat aceste tablouri le „reamintesc” detalii din realitate, pentru cei care nu au văzut niciodată reprezintă o modalitate de a face cunoştinţă cu lumea înconjurătoare.
Cei care şi-au pierdut vederea la un moment dat recunosc tactil mult mai repede cele înfăţişate de aceste planşe bidimensionale. Alături de aceste planşe, nevăzătorii au la dispoziţie şi broşuri în braille, care conţin detalii despre artistul Norbert Thomae şi operele sale.
Sub planşele bidimensionale apare şi numele operei de artă, în Braille (Foto: Bianca Sara)
Acesta este doar un prim pas făcut de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud pentru a-i ajuta pe nevăzători. Instituţia are în plan să aducă la Bistriţa şi un sistem revoluţionar folosit de marile muzee din Europa, care le permite nevăzătorilor să afle mai multe despre diverse exponate nu doar prin simţul tactil, ci şi prin cuvinte.
Expoziţia este deschisă luna aceasta şi poată fi vizitată la Casa Argintarului din Bistriţa de toţi cei care vor să experimenteze arta precum o fac nevăzătorii. Intrarea este gratuită.
Norbert Thomae, artistul sas care a luptat pe front
Norbert Thomae s-a născut în 1887 la Bistriţa şi a copilărit chiar în centrul oraşului. Acesta a luat parte la Primul Război Mondial, pe fronturile din Rusia şi Nordul Italiei şi a fost profesor aproape două decenii.
Nepoţii artistului, care trăiesc în străinătate, au donat o parte din picturile acestuia muzeului din Bistriţa. Norbert Thomae a părăsit Bistriţa în 1944, odată cu exodul saşilor, stabilindu-se în Germania, unde a decedat în luna noiembrie a anului 1977.
Chiar şi după ce s-a stabilit în Germania, Norbert Thomae a avut mereu Transilvania în suflet, iar acest lucru se poate vedea şi în picturile sale.