Ardelenii şi berea: cum a ajuns Transilvania să aibă 130 de fabrici de licoare delicioasă acum 200 de ani
0Cine-ar fi crezut că în urmă cu 200 de ani Transilvania avea 130 de fabrici de bere? Comunele mai mari aveau câte o fabrică de bere, iar oraşele cel puţin două, unele fiind deţinute chiar de către autorităţile locale. Popularitatea acestei licori era atât de mare, încât halbele de bere şi butoaiele cu bere nu lipsesc nici din cărţile poştale ale vremii.
Românii sunt mari băutori de bere de secole. Diferenţa dintre băutorii de bere de acum şi cei de acum 200 de ani este tocmai licoarea pe care o savurau. Dacă acum românii se răsfaţă cu sortimente de peste hotare, în secolul al 19-lea, mai toată berea care se consuma se făcea pe pământ românesc şi, culmea, ajungea şi pe la străini.
Potrivit istoricului bistriţean Corneliu Gaiu, în Orient berea este cunoscută de 4.000 de ani, iar egiptenii o considerau o băutură a zeilor, un dar al Nilului. Cei care cresc popularitatea acestei licori sunt celţii, ei fiind şi cei care au făcut butoaiele din lemn, asigurând astfel fermentarea propice a berii şi dându-i un alt gust.
Deşi pare greu de crezut, a fost o perioadă în care berea s-a răspândit cu repeziciune în mediul monastic, fiecare mănăstire având propriile reţete şi metode de a prepara berea.
În Transilvania, prima informaţie despre bere apare în 1362, când este amintit berarul Iacob din Cluj. Încă din 1400 în documentele vremii regăsim informaţii despre berării. Berea fabricată în Transilvania ajunge atât de căutată, încât în 1567, Alexandru Lăpuşneanu solicită doi berari bistriţeni pentru a-i produce bere de calitate.
Berăriile, întâlnite chiar şi la sat
„Berăriile se dezvoltă, aproape toate târgurile şi oraşele şi chiar şi satele aveau 2-3 întreprinderi care produceau bere. La mijlocul secolului al 19-lea sunt înregistrate peste 130 de fabrici de bere în Transilvania. La fabricile din Sibiu se ţinea cont şi de apa folosită, angajându-se chiar specialişti care să o analizeze”, precizează istoricul Corneliu Gaiu.
Culturile de hamei încep şi ele să se dezvolte cu repeziciune în Transilvania. Astfel, dacă în 1880 se înregistrează trei hectare de culturi de hamei, 10 ani mai târziu, suprafaţa se măreşte la 300 de hectare.
Berea a devenit atât de populară în Transilvania, încât halbe şi butoaie cu bere apar pe cărţile poştale şi în fotografiile vremii. Mai mult, în cel de-al Doilea Război Mondial, una dintre prăzile de război ale ruşilor a fost fabrica de bere din Bistriţa. Plăcuţa cu numele de pe faţadă a fost găsită după ani buni, de un bistriţean, pe o berărie dintr-un orăşel rusesc.
Vă mai recomandăm:
FOTO Cum a dispărut Bistriţa de pe harta berii româneşti
FOTO Licoarea împăraţilor de la Lechinţa, încotro?