Top 20 de cuvinte şi expresii ardeleneşti greu de înţeles
0Despre gramatica limbii române spun străinii care încearcă să o înveţe că este foarte grea. Despre dicţionar, însă, dificultăţile create de regionalisme ar putea fi şi mai mari.
Ardealul este o zonă cu multe regionalisme, astfel că limbajul ar putea fi greu de descifrat de locuitori ai altor zone. ”În Ardeal sunt multe influenţe ale limbii maghiare, datorită convieţuirii cu maghiarii în Transilvania. Asta este valabil, nu doar în Maramureş, ci în tot Ardealul. Nu sunt preluate în totalitate, multe sunt preluate ad-literam, dar la altele a fost preluată doar rădăcina cuvântului şi a suportat modificări. Mai sunt folosite, în general în mediul rural. Interesant este că sunt sate în care nu sunt maghiari, dar totuşi, se folosesc multe cuvinte de origine maghiară”, explică Monica Pop, doctor în Limba română.
Câteva dintre cele mai uzuale cuvinte folosite în satele din Maramureş, care defineau diferite obiecte de uz casnic, din bucătărie ori părţi anatomice, sunt prezentate mai jos:
şpor(iu) - soba de gătit
fedeu - capac pentru oală
videre - găleată
finje - cană
oiagă - sticlă
cărălabă - gulie
zeler - leuştean
a face ticăzănie - a face curăţenie
fonioş - leneş, delăsător
tudoş - care le ştie pe toate (folosit frecvent cu sens peiorativ)
blid - farfurie
voşpor - negreală pentru sobă
ciupă - cădiţă din lemn în care erau spălaţi pruncii (de aici vine expresia ”a ciupăi pe cineva”, adică a aplica pedepse corporale unui copil)
credenţ - dulap
goz - gunoi
făină de nulaş - făină albă
rărunţi - rinichi
irmă - inimă
bendeu - burtă
reumatism - mătrici.
Mai puteţi citi:
Plăcinta cu măr, una dintre cele mai savuroase bucurii ale copilăriei