Plante medicinale cu efect antidepresiv de trei ori mai puternic decât pastilele de sinteză
0Astenia nervoasă şi depresia afectează tot mai multe persoane, iar medicaţia poate da dependenţă. Prezenţa la medic este obligatorie, însă o cură cu ceaiuri din plante alese şi recomandate de specialişti ar putea fi uneori de ajutor. Sunătoarea este un antidepresiv de trei ori mai puternic decât unele medicamente de sinteză, susţine un fitoerapeut.
Astenia nervoasă, caracteristică în general efortului intelectual, este asociată de cele mai multe ori cu lipsa poftei de mâncare, nevroză gastrică, colită, diaree care alternează cu constipaţia, dar şi epuizarea fizică ş nervoasă. Procesele mintale se desfăşoră cu un efort suplimentar, iar oboseala devine o stare permanentă. Specialiştii spun că nu întotdeuna este vorba despre cauze ca şi efortul intelectual intens, ci uneori poate fi vorba despre condiţiile în care are loc activitatea intelectuală, respectiv zgomot, condiţii de stres etc. Ca şi în multe alte afecţiuni, stresul este un factor extrem de important.
Biologul profesor Maria Pop arată în cartea sa ”Terapia cu plante meicinale suplimente alimentare” că plantele medicinale pot fi de un real folos în aceste afecţiuni şi enumeră câteva dintre acestea: tictura de obligeană, tinctura de genţiană, tinctura de talpa-gâştei, tinctura de angelică. ”Din aceste tincturi, fie separat, fie combinate, se iau câte 20 de picături, de trei ori pe zi, înaintea meselor”, arată biologul.
De asemenea mai arată ea, gingko biloba are proprietăţi energizante şi de îmbunătăţire a circulaţiei cerebrale, fiind recomandat în circulaţia periferică slabă.
Despre astenie, ea mai arată că este o avitaminoză peste care intervine un factor declanşator cu ar fi diferenţele mari de temperatură în perioada de trecere de la un anotimp la altul, sau intoxicaţi ori boli infecţioae. De asemenea, suprasolicitarea fizică sau intelectual poate declanşa astenia care se manifestă prin stări de oboseală, inomniim apatie, nervozitate etc.
Depresia este descrisă de biolog ca şi ”o tulburare a stării afective, care duce la tristeţe sau pierderea speranţei de viaţă pentru o perioadă îndelungată de timp”. Se poate manifesta diferit de la o persoană la alta şi are diferite cauze, însă terapia cu plante poate fi şi în aceste situaţii de mare ajutor. ”Se recomandă plante sedative, tonifiante, antidepresive şi antispastice”, arată Maria Pop în cartea sa. Păpădia este una din cele mai populare plante ce se poate folosi în acest caz, sub formă de salată, primăvara, asociată cu frunze şi muguri de primăvară şi ”miere” de păpădie. ”Aceasta reprezintă o combinaţie protectoare împotriva dezechilibrelor psihice şi glandulare şi revigorantă a întregului organism”, mai arată autoarea.
De asemenea, sunătoarea este descrisă ca o plantă de mare efect în tratarea asteniei şi depresiei. ”Este antidepresivă prin conţinutul în hipercina care inhibă monoaminooxidaza, care inhibă, la rândul ei serotonina. Preparatele de sunătoare sunt de trei ori mai puternice antidepresive decât medicamentele de sinteză”, afirmă autoarea în cartea sa. Talpa gâştei este o altă plantă sedativă generală, mult mai puternică decât valeriana, după cum mai afirmă biologul, şi nu diminează reflexele, putând fi folosit şi de conducătorii auto. ”Se recomandă în nevrozele cardiace, insomnii, astenii nervoase, stres, hipertiroidie, anxietate etc”.
Profesorul biolog mai recomandă combinaţii precum: fruct de măceş, fructe de fenicul, fructe de anason, mentă, infuzie dintr-o linguriţă de amestec de plante la 200 ml de apă. ”Se beau două ceaiuri pe zi, unul între mese şi unul seara, în cură de 21 de zile”, mai arată ea.
Pentru depresie, ea recomandă în cartea a o combinaţie de plante precum: sunătoarea, gălbenele, roiniţă, cicoare, mentă, păducel, urzică, armurariu, păpădie. ”Se beau câe trei ceaiuri pe zi, în cură de 40 de zile”, mai arată ea.
Atenţie, însă, unele plante interacţionează cu medicamentele de siteză, astfel că nu se utilizează fără sfatul medicului. Sunătoarea, de exemplu, nu se asociază cu medicamentele antidepresive!
Maria Pop este profesor biolog, fitoterapeut, autorul mai multor volume de specialitate.
Mai puteţi citi:
Cum arătau locuinţele „elitelor“ din epoca bronzului şi de ce le incendiau periodic