Video Locul răcoros din România ocolit de țânțari. „Doar în Islanda mai întâlnim așa ceva“ VIDEO
0Vremea răcoroasă și schimbătoare adesea, precum și procentul mare de oxigen din aer ar putea fi o cauză plauzibilă pentru care țânțarii stau la distanță în această așezare din nordul României.
Cu toții am experimentat cel puțin o dată-n viață mușcătura de țânțar. Ori, dacă nu, măcar o noapte în care ne-a stricat somnul un bâzâit enervat al enervantei insecte.
Mai mult, știm că înțepătura lui poate chiar să transmită boli, unele chiar grave. Și dacă speciile care transmit malaria sunt greu de găsit la noi, cel puțin cazurile în care au transmis virusul West Nile au fost destule.
Avem o mulțime de soluții împotriva lor, de la soluții pentru piele, la insecticide, pastile pentru aparat sau plase pentru geamuri, care vor ține toate insectele afară.
De asemena, știm că sunt zone care le favorizează reproducerea, dar sunt zone în care nu se simt „confortabil” și pe care aceste insecte le evită. Deși mai puține, aceste zone există și sunt locuite.
Condiții nefavorabile pentru reproducerea țânțarilor
O astfel de localitate este Băiuț din Maramureș, unde țânțarii sunt foarte rari. Localitatea este situată la o altitudine de 600 de metri și este înconjurată de păduri.
Un biolog care trăiește în Baia Mare, Walter Ubelhart, care are rădăcini în Băiuț, spune că nici nu și-a dat seama că acolo sunt mai rar țânțarii până de curând, când a avut o discuție pe tema asta cu un localnic. El a început atunci să analizeze mai profund subiectul.
„Sunt peste 2.500 de specii de țânțari cunoscute pe tot globul. Din păcate, mulți dintre ei sunt vectori ai unor boli grave cum este malaria, care provoacă milioane de victime anual. Se hrănesc cu sânge și au un ciclu de dezvoltare rapid, generațiile se succed o dată la o lună sau două”, explică Walter Ubelhart.
El arată că în localitatea Băiuț din Maramureș, țânțarii sunt foarte rari. „Acest lucru inedit, și trecut aproape neobservat de către cei care locuiesc acolo, m-a pus imediat spre o mică cercetare”, spune biologul care a cerut mai multor localnici să confirme această idee.
„Majoritatea locuitorilor care au fost întrebați despre existența țânțarilor la Băiuț au confirmat lipsa lor sau ocazile rare în care au întâlnit acest dușman mic, dar înfricoșător”, a mai spus Uberlhart.
„La Băiuț, vara a fost într-o joi”
Apoi, el a găsit și explicația logică pentru acest fenomen. Pe tema temperaturilor specifice din Băiuț, localnicii fac glume.
„Se știe că tânțarii iubesc căldura și umezeala, fiind întâlniți în jurul lacurilor, bălților, mlaștinilor sau apelor curgătoare. Umezeală avem în zonă, fiind multe ape curgătoare și chiar o mulțime de mlaștini de turbă în regiune. Variațiile de temperatură, în schimb, sunt foarte mari. Există chiar o vorbă în comună că <la Băiuț a fost vară într-o zi de joi>”, spune biologul, amuzat.
Uberlhart menționează condițiile meteo din localitate care au făcut posibile ninsori în luna iunie, urmate de o vreme caldă, specifică sezonului verii. „Este posibil ca aceste variații mari de temperatură să influențeze sau să blocheze ciclul biologic al dezvoltării țânțarilor”, mai spune el.
Prea mult oxigen pentru „gustul” țânțarilor
Apoi, o altă explicație ar fi lipsa dioxidului de carbon. „Poate este cea mai verosimilă explicație, cea referitoare la procentul mai mic de dioxid de carbon din atmosfera localității. Se știe că Băiuțul este înconjurat de cea mai mare pădure seculară cvasivirgină din Europa-Rezervație UNESCO. Această pădure seculară produce o cantitate enormă de biomasă care sechestrează foarte mult dioxid de carbon, crescând astfel cantitatea de oxigen din aer”, mai arată biologul Walter Uberlhart.
„Țânțarul este un mare iubitor de dioxid de carbon, studiile arătând că înmulțirea și dezvoltarea lor are legătură cu acest compus chimic, care este foarte sărac la Băiuț”, mai arată Ubelhart.
Mai este cunoscută în lume o țară în care se spune că nu există țânțari. Este vorba despre Islanda, unde fenomenul a fost studiat de foarte mulți cercetători. Mai multe teorii au fost elaborate aici, una fiind cea legată de clima schimbătoare (care este specifică și la Băiuț, în Maraureș), în timp ce altă teorie pune această situație pe seama activității vulcanilor.