FOTO Maramureşul dă lumii cea mai înaltă biserică de lemn din Europa. Povestea unei biserici unicat
0Cea mai înaltă biserică de lemn din lume se găseşte pe pământ maramureşean. Şi nu oriunde, ci în singurul loc din lume unde moartea are haz, Săpânţa, cu al ei Cimitir Vesel. Este vorba despre Mănăstirea Săpânţa Peri, care are o înălţime de 75 m.
În anul 1391, nepoţii lui Dragoş Vodă au dăruit Mănăstirii Peri terenuri şi bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră şi-a avut sediul Episcopia Română a Maramureşului. Potrivit wikipedia, mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoşeşti hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânţa-Peri au fost traduse şi copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroţean” şi „Faptele Apostolilor”. Mănăstirea a fost distrusă în anul 1783.
Mănăstirea Săpânţa Peri a fost înfiinţată în anul 1997, în hotarul satului Săpânţa, din dorinţa de a reînnoda tradiţia istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri. Mănăstirea a fost ctitorită de părintele paroh Grigore Lutai. Din 2005 la această mănăstire a apărut o obşte de maici. Biserica în stil maramureşean a mănăstirii a fost placată, iniţial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de şapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur.
Se spune că turla mănăstirii este vizibilă de la o distanţă de cinci kilometri peste Tisa şi poate fi văzută de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureşului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduieşte 6 măicuţe, stareţă fiind monahia Agnia Ciuban.
"Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu că am ajuns să păstoresc acest sat. Săpânţa e ca şi o stâncă în mijlocul valurilor între cele două localităţi. Nu suntem fundamentalişti, şovini, dar ne apărăm credinţa, portul, limba şi graiul. M-am rugat lui Dumnezeu să fiu ctitorul unei biserici noi. În 2 iunie 1991 am sfinţit locul de mănăstire în acel parc dendrologic, dar era proprietatea bisericii. În 1995 am început construcţia bisericii şi datorită arhitectului Cordoş Dorel, care a ctitorit Săpânţa, apoi Bârsana, apoi Rohia...
Mănăstirea are 75 m înălţime, este structurată pe trei nivele. Este prima ctitorie a Drăgoşeştilor, care era dependentă de Constantinopol. Se spunea că acolo Dumnezeu a vorbit pentru prima oară în română. Am dăltuit aproape 400 mc de stejar, tot materialul este dintr-un stejar de 80 mc şi avem făcut un perete întreg. A fost o reînviere, am adus nişte măicuţe aici şi acum e un obiectiv turistic. Vin străinii şi pipăie lemnul, că la ei nu este aşa ceva", a declarat părintele Grigore Luţai.
Acesta a mai adăugat că au existat foarte multe piedici până când această mănăstire să ajungă la ceea ce este acum.
Citeste si: Alegerile parţiale din Săpânţa stau în semnăturile lui Gabriel Oprea şi Victor Ponta