O tânără din Columbia s-a convertit la ortodoxie şi s-a cununat la biserica lui Ştefan cel Mare de la Borzeşti. Nuntaşii au purtat costume populare româneşti
0Catalina De La Vega (39 de ani) şi Dragoş Rengifo (40 de ani) s-au cununat ortodox la biserica făcută de Ştefan cel Mare la Borzeşti, loc unde a copilărit domnitorul Moldovei. Slujba oficiată de protopopul Ioan Bârgăoanu şi un sobor de preoţi a fost bilingvă, iar nuntaşii veniţi de pe mai multe continente au purtat straie populare româneşti.
Iubirea faţă de tradiţiile, istoria şi portul popular românesc nu are graniţe. O frumoasă columbiancă, care şi-a unit destinele cu un oneştean, s-a cununat ortodox chiar la biserica făcută de domnitorul Ştefan cel Mare al Moldovei. Catalina De La Vega (39 de ani) trăieşte de peste 10 ani o frumoasă relaţie de dragoste cu Dragoş Rengifo, în Anglia, loc în care cei doi muncesc.
Catalina, anglicană din naştere, s-a botezat joi, 4 mai, ortodox împreună cu soţul ei într-o biserică din comuna Mănăstirea Caşin. Cununia religioasă au făcut-o la Biserica din Borzeşti, care se află într-un cartier al municipiului Oneşti, făcută la indicaţiile lui Ştefan cel Mare în 1493-1494, după cum spune legenda, pe locul stejarului în care ar fi fost ucis Mitruţ, prietenul din copilărie al viitorului domnitor al Moldovei.
Nuntaşii au venit de pe mai multe continente să participe la nunta românească a Catalinei şi a lui Dragoş. Au îmbrăcat costume populare româneşti prieteni şi rude din Columbia, Libia, Slovacia, Africa de Sud, Australia, Italia şi Anglia. Naşi le-au fost Oana şi Ioan Apostol, Ana şi Anton Urgureanu dar şi Linda şi David Tab.
Catalina şi Dragoş şi-au jurat credinţă în biserica lui Ştefan cel Mare în cadrul unei slujbe rostită în engleză şi română, oficiată de un sobor de preoţi şi de prototpopul de Oneşti, Ioan Bârgăoanu, prieten mai vechi al lui Dragoş. „Iată că Anglia prinţului Charles ne-a dat pe una din fiicele sale nouă, pe Catalina care s-a botezat ortodox iar acum primeşte taina cununiei“, a spus emoţionat protopopul în timpul slujbei.
„Dragoş este un prieten care are rădăcini în Mănăstirea Caşinului. Au făcut botezul împreună, joi. Am rămas suprins să văd cât de bine făcea crucea Catalina, la fel de bine ca un ortodox practicant. Am participat împreună cu părintele paroh Petrică Cautiş, de la Borzeşti, la această cununie între popoare, oficiată cu preotul Dan Miloiu, de la Mănăstirea Caşin şi Alexandru Pânzaru. Eu l-am văzut pe prinţul Charles odată la Mănăstirea Dionisos, la părintele Dionisie Ignat şi ştiu dragostea care o are faţă de poporul nostru şi România. Ceremonia am făcut-o bilingv, în engleză şi română, pentru a fi pe înţelesul tuturor“, a spus protopopul Ioan Bârgăoanu.
Nuntă românească, din iubire faţă de Dragoş şi frumoasele tradiţii româneşti
Catalina De La Vega şi Dragoş Rengifo s-au cununat civil în Anglia, pe 8 aprilie, în localitatea Christchurch- Dorset. Catalina este născută în capitala Columbiei, Bogota, şi s-a mutat după ce a împlinit 20 de ani în Anglia. Aici l-a cunoscut şi pe Dragoş.
„E o lungă poveste. Ne-am întâlnit în Anglia, ne-am îndrăgostit, ne-am mutat împreună şi după mai mulţi ani am hotărât să ne căsătorim. Mă simt minunat că m-am botezat şi cununat ortodox. Sunt foarte frumoase costumele populare româneşti şi mă simt foarte bine de fiecare dată în România“, ne-a spus emoţionată Catalina, devenită mireasă în „legea ortodoxă“.
Catalina de la Vega s-a botezat la ortodoxie în Mănăstirea Caşin
Imediat după nuntă, cei doi miri vor pleca să se relaxeze în Malta, apoi vor reveni la muncă. Când timpul le va permite, se vor reîntoarce în România la rude şi prieteni.
„Vom pleca pentru câteva zile în Malta, să ne relaxăm, apoi ne întoarcem în Anglia, acolo unde locuim. Avem viitorul în faţă, vrem să avem copii şi să fim fericiţi. Noi amandoi am decis ca nunta să fie în costume populare româneşti, eu nu am uitat tradiţia şi istoria noastră ortodoxă“, ne-a spus Dragoş Rengifo.
Ştefan cel Mare zidea câte o biserică în amintirea fiecărei bătălii mai importante, ca reper al credinţei în neam şi ţară. După tradiţie, biserica a fost construită pe rădăcinile legendarului stejar în care ar fi murit, străpuns de săgeţile năvălitorilor tătari, Mitruţ, prietenul de copilărie al voievodului. Unii cercetători în istorie afirmă că Ştefan cel Mare şi Sfânt este născut la Borzeşti. Nicolae Iorga este mai sceptic faţă de aceste afirmaţii, însă episcopal Romanului, Melchisedec Ştefănescu susţine că voievodul şi-a petrecut frumoşii ani ai copilăriei la Borzeşti unde avea moşi şi strămoşi“, scrie IPS dr. Ioachim Băcăuanul, în acelaşi articol dedicat Bisericii din Borşeşti.
Biserica a fost construită la sat, la fel cum sunt şi cele de la Milişăuţi (1487), Pătrăuţi (1487), Războieni (1496), Volovăţ (1500-1502), Reuseni (1503-1504). „De ce a ales Ştefan tocmai Borzeştii, un sat oarecare pierdut printre codrii seculari? Un răspuns îl dă pisania din dreapta intrării: „Io, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, şi cu prea iubitul său fiu Alexandru, am zidit această casă, care este la Borzeşti pe Trebeş, a Adormirii preasfintei născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieşi şi întru amintirea răposaţilor, înaintaşilor şi părinţilor lor, şi care s-a început a se zidi în anul 7001 (1493), luna iu(lie) 9 şi s-a sfârşit în anul 7002 (1494), dar al domniei lui al 30 şi al optulea curgător, luna octombrie 12”. Ştefan a înălţat acest lăcaş de cult cum o spune clar pisania „întru rugă sieşi şi întru amintirea răposaţilor, înaintaşilor şi părinţilor lor”, potrivit lucrării istoricului Eugen Şendrea.