Cum s-a transformat delicioasa shaorma într-o bombă calorică, deşi produsul original nu îngraşă. Ce conţine varianta sănătoasă a acestui fel de mâncare

În România, shaorma este una dintre cele mai consumate mâncăruri „de stradă". Cât de sănătoasă este însă aceasta şi care este legătura cu obezitatea? Consumată fără anumite ingrediente, shaorma poate fi folosită în anumite diete fără nici un fel de probleme.

Medicul nutriţonist arădean Dan Merişca a explicat faptul că, în România, shaorma este de departe o bombă calorică, iar varianta „cu de toate" depăşeşte o mie de calorii. 

„Românii preferă shaorma pentru că e gustoasă, relativ acceptabilă ca preţ, uşor de procurat şi de mâncat. Dacă ne gândim la varianta «cu de toate», aceasta are un conţinut caloric ridicat, undeva la 1.200-1.300 de calorii", spune medicul Dan Merişca.

În ţara noastră, susţine medicul, întâlnim trei categorii de consumatori de shaorma: cei ocazionali, care consumă gustosul produs după o perioadă de dietă şi consideră că îşi permit o abatere culinară, cei care mănăncă aproape zilnic acest produs, despre care Merişca spune că nu au acasă nici cântar şi nici oglindă, şi cei care îşi surprind invitaţii la diferite evenimente cu un asemenea produs.

Dan Merişca spune că, dacă ne întoarcem la produsul original, acesta nu îngraşă deloc.

„Practic, shaorma pe care o mâncăm în România are o reţetă mult schimbată faţă de cea originală. La fel ca multe bunătăţi, shaorma provine din Orient, importată şi din păcate adaptată de români. Foarte important de ştiut este faptul că shaorma făcută după reţeta originală nu îngraşă. Practic singurele ingrediente comune ale shaormei pe care o consumăm în România şi cea originală sunt lipia şi carnea coaptă prin rotire. Veţi găsi, în anumite restaurante, din România sau din alte ţări europene, cu specific oriental, shaorma făcută fără cartofi prăjiţi şi fără sosuri, ketchup, maioneză, iaurturi. Practic aceste două ingrediente sunt cele care aduc un aport caloric mare. Dacă shaorma ar fi preparată doar din lipie, carne (pui, vită, miel) şi legume (roşii, castraveţi, varză, ceapă) ar avea aproximativ 500 de calorii. În concluzie, cartofii prăjiţi şi sosurile aduc un aport caloric serios", mai spune Dan Merişca.

La reţeta originală, cea turcească sau arăbească, carnea folosită este în prealabil marinată într-un baiţ special ce conţine: oţet, scorţişoară, suc de lămâie, sare, piper, ceapă, ulei de măsline extravirgin, boabe de muştar, pătrunjel, enibahar, tahini şi cardamom. În acest amestec este ţinută carnea folosită la shaorma nu mai puţin de zece ore.

„Rolul acestui baiţ este unul cât se poate de logic, anume acela de a „tăia” grăsimea cărnii şi totodată de a o frăgezi. Carnea folosită e de miel, ied sau viţel, cu un conţinut deja scăzut de colesterol. Întrebarea retorică este dacă există aşa ceva la noi în România? Probabil la anumite localuri care se respectă, nici într-un caz la shaormeriile devenite adevărate fabrici de făcut bani", completează Dan Merişca.

Ce nu trebuie sa conţină shaorma

Conform spuselor medicului arădean, shaorma sănătoasă ar trebui să fie privată de anumite ingrediente. Printre acestea se numără: cartofi prăjiţi, sosuri de orice fel, maioneze, iaurturi şi ketchup.

„Mai bine de jumătate din calorii provin de la aceste ingrediente. Vom avea apoximativ aceeaşi satisfacţie culinară, însă mult mai sănătoasă. Probabil că în cazul în care variantă de la noi ar fi înlocuită cu cea sănătoasă, vânzările ar scădea şi shaormeriile ar avea de suferit", mai completează medicul Dan Merişca.

Vă mai recomandăm:

Leguma „biblică” considerată mâncarea viitorului. De ce e lintea cel mai sănătos aliment şi ce proprietăţi miraculoase are pentru organism

Concluziile unei analize de zece ani: regulile de alimentaţie care te menţin sănătos, energic şi te ajută să trăieşti mai mult